Cel mai lung caltaboş din lume, făcut la Bihor: are 208,2 metri şi a fost gătit în patru ore. Ce ingrediente au folosit bucătarii
0O echipă de bucătari bihoreni au preparat duminică, 25 noiembrie, la Oradea, cel mai lung caltaboş din lume, de 208,2 metri, doborând recordul deţinut de oraşul Burgos din Spania, de 187,2 metri, şi având astfel şansa de a intra în Cartea Recordurilor.
Recordul mondial a fost doborât în timpul festivalului-concurs D’ale porcului, aflat la cea de a cincea ediţie, în timpul căruia 17 echipe din România şi Ungaria s-au întrecut timp de două zile în prepararea mâncărurilor din carne de porc.
În vreme ce spaniolii au preparat caltaboş crud(sângerete), caltaboşul românesc a fost realizat după reţeta tradiţională, doar din carne şi măruntaie din porc, orez şi condimente.
„Au fost 37 de kilograme de ficat, 15 kilograme de plămâni, rinichi şi alte măruntaie de porc, 55 de kilograme de cap de porc (grăsimi, slănină şi carne de porc) şi 42 de kilograme de orez. Condimente: două kilograme de piper, două kilograme de cimbru, 30 de plicuri a 50 de grame de enibahar, cinci kilograme de sare. Maţele sunt în lungime de 18 – 20 de metri fiecare şi sunt îmbinate de măcelarii noştri într-un mod tradiţional ştiut numai de ei”, a povestit, luni, pentru Adevărul, directorul festivalului, Nicolae Pop.
Recordul va fi omologat de Asociaţia Cartea Recodurilor.
Concurs cu cârnaţi, toroş şi grătar
Festivalul D’ale porcului are ca scop are ca scop promovarea tradiţiilor populare şi a reunit la start 17 echipe, 14 fiind din Bihor (Oşorhei, Boianu Mare, Sânmartin, Pomezeu, Nojorid, Girişu de Criş, Valea lui Mihai, Alparea, Dobreşti, Căbeşti, Borş, Vadu Crişului, Mădăras şi Diosig), două au reprezentat Ungaria (Bedő şi Körösnagyharsány), iar una a reprezentat judeţul Satu Mare (comuna Căuaş).
În frunte chiar cu primarii sau viceprimarii, echipele au pregătit cârnaţi, caltaboşi, toroş, grătare şi alte bucate specifice satelor în care locuiesc. În plus, pentru vizitatorii standurilor au pregătit platouri cu şuncă, cârnaţi, slănină, ceapă.
Fireşte, n-a lipsit pălinca tradiţională, din diferite fructe. De pildă, la standul comunei Vadu Crişului, primarul însuşi, Dorel Cosma, i-a îmbinat pe trecători cu pălincă de prune, gutui ori cireşe.
În juriu, chef Bogdan Vandici
Preparatele au fost analizate de juriul concursului, format din adevăraţi specialişti: Ştefan Bercea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, Bogdan Vandici - câştigătorul "Chefi la cuţite" 2018, Dan-Teodor Găvruţa – bucătar-şef "Lotus Therm" Băile Felix, Silviu Zetea – proprietarul brandului "Zetea de Transilvania" şi Uhrin Sándor – preşedintele Clubului Cârnatului Csabai (Csabai Kolbászklub Egyesület).
Pentru că în Bihor există mai multe focare de pestă porcină, Direcţia Sanitar Veterinară a impus organizatorilor festivalului ca fiecare kilogram de carne folosit pentru prepararea bucatelor să provină din abatoare autorizate, cu documente care să ateste starea de sănătate a porcului.
Pentru că toţi porcii au provenit din abator, nici obiceiul pârjolirii porcului nu a mai fost pus în practică.
Trofeu la Oşorhei
Marele trofeul al festivalului a fost câştigat de comuna Oşorhei. Echipa condusă de viceprimarul Ioan Gligor a fost urmată, la mică distanţă, de echipa comunei Pomezeu, condusă de primarul Ioan Şora, şi de echipa „Sepsi Zoltan”, reprezentând localitatea maghiară Körösnagyharsány.
Cei mai buni cârnaţi au fost făcuţi de echipa Pomezeu, în caltaboşi a excelat echipa Körösnagyharsány, Ungaria, cel mai bun toroş a fost făcut de echipa Oşorhei, la cel mai bun produs local s-a impus echipa Valea lui Mihai. Şi, pentru că totul a început cu o degustare de pălincă, cea mai bună a fost cea a echipei Căuaş (judeţul satu Mare).