Cât de poluate sunt apele subterane din România. Analize în premieră în Bihor, făcute cu un utilaj unic în ţară
0Experţi în lucrări geologice şi pompări experimentale lucrează la mai multe foraje în Bihor, de unde vor recolta probe de apă ca să verifice calitatea apelor subterane. Demersul, o premieră de după 1989, este realizat cu un utilaj unic în România.
„Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri este singura din ţară care are în dotare o instalaţie de foraj de ultimă generaţie. Aceasta va contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea procesului de monitorizare a calităţii apelor subterane”, a transmis, într-un comunicat, ABA Crişuri.
Primul foraj se realizează în incinta cantonului Leş, din comuna Nojorid, unde specialiştii vor să ajungă la o adâncime de 120 de metri, pentru a recolta probe de apă. Acestea vor fi duse la analize în laborator, pentru a se determina calitatea apelor subterane. O probă de apă va fi transmisă şi Direcţiei de Sănătate Publică Bihor.
„Noua instalaţie de foraj poate săpa până la o adâncime de 200 de metri şi este autoportantă, adică este montată pe un şasiu şenilat facilitând astfel transportul şi instalarea la locul de foraj. Din punct de vedere tehnic, deosebit la acest utilaj este faptul că oferă posibilitatea de a instala coloane de separare a straturilor acvifere atinse în acelaşi punct de foraj", se precizează în informare.
Concret, apa provenită din fiecare strat se poate monitoriza separat, atât cantitativ, cât şi calitativ, facilitate deosebit de utilă, mai ales în cazul identificării unor poluări în apa subterană. "Faptul că se ştie care este stratul de apă poluat uşurează identificarea sursei de poluare. De asemenea, se poate vedea dacă poluarea afectează unul sau mai multe straturi acvifere”, transmit specialiştii..
Pe lângă forajul de la Leş, ABA va mai face 36 de foraje noi şi va reabilita 70 de foraje existente. La ora actuală, în bazinul hidrografic Crişuri se monitorizează 321 de foraje, dotate cu senzori de nivel şi temperatură.
Instalaţia de foraj a costat 1.675.000 lei, iar echipamentul specializat pentru transportul ei, alţi 571.884,25 lei. Achiziţia a fost făcută de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nitriţi”, finanţat printr-un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 50 mililioane de euro. De asemenea, proiectul beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă de la Fondul Global de Mediu, în valoare de 5,5 milioane dolari.