Un beţiv din Iaşi jură că îşi va ucide nevasta, însă nu poate fi arestat. Cazul pentru care niciun politician nu vrea să schimbe legislaţia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Anchetatorii din Iaşi nu pot aresta un individ periculos, care a ameninţat de mai multe ori că îşi va ucide familia, din cauza unei lacune legislative. Bărbatul nu poate fi arestat deoarece singura infracţiune pe care o comite este încălcarea unui ordin de restricţie, însă pentru această singură faptă, procedural, în România nu se poate dispune arestarea preventivă.

Cazul lui Costică Ursu, de 55 de ani, din comuna judeţul Iaşi, este o mostră perfectă a unei lacune legislative de care niciun politician nu a fost vreodată interesat. Dependent de alcool şi cunoscut ca fiind foarte agresiv, Ursu este în continuare în libertate chiar dacă a fost trimis în judecată pentru nu mai puţin de şase fapte de nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti. E vorba de o sentinţă a justiţiei prin care i s-a interzis să se apropie de soţia şi copiii săi la mai puţin de 50 de metri şi pe care Ursu o încalcă aproape de fiecare dată când se îmbată. Uneori, cu cuţitul la el.

Costică Ursu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecă­toria Iaşi pentru cele şase fapte de nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti în urmă cu câteva zile. Potrivit rechizitoriulu, Ursu este căsătorit de 30 de ani cu o femeie din comuna Andrieşeni, din relaţia lor re­zultând nouă copii. Patru dintre aceştia locuiesc şi în prezent cu mama, cel mai mic având trei ani.

„Având în vedere că inculpatul este un mare consumator de alcool, cât şi comportamentul lui recalcitrant din ultimii ani de căsnicie, persoana vătămată a fost nevoită să sesizeze Judecătoria Iaşi în vederea obţinerii unui ordin de protecţie, totodată declanşând procedura de divorţ“, se arată în rechizitoriu.

Cazuri în care s-au petrecut tragedii

Pentru Ursu, sentinţa judecătorilor a fost însă o simplă hârtie, acesta încălcând în mod repetat dispoziţia justiţiei. Încă din prima zi în care avea interdicţie de a se apropia la mai puţin de 50 de metri de nevastă şi copii, Ursu s-a îmbătat şi a intrat în casa în care locuiesc victimele şi a făcut scandal, fiind dat afară de Poliţie. După o altă săptămână, Costică Ursu a încălcat din nou ordinul de protecţie, de acea dată ame­ninţându-şi soţia cu moartea.  Acelaşi lucru s-a întâmplat şi a doua zi, când a mers din nou la soţie, cu un cuţit în mână, ame­ninţând-o, de faţă cu copiii săi, că o va omorî.

De fiecare dată când se apropia de familie, poliţiştii doar veneau şi îl luau pe Ursu, îl audiau şi îi adăugau o faptă penală pe răboj. Când a fost audiat în prezentul dosar, Costică Ursu a promis că nu se va mai apropia de soţia şi copiii săi, promisiune pe care a mai făcut-o şi anterior. 

Infracţiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătoreşti este cel mai adesea imputată de anchetatori în astfel de situaţii. De cele mai multe ori, persoanele care comit această faptă nu respectă ordinele de pro­tecţie impuse de instanţă, însă acestea nu pot fi arestate, paradoxal, decât atunci când comit o infracţiune de violenţă.

Chiar dacă riscul apariţiei unui eveniment nefericit este în, multe situaţii, iminent, pentru neres­pectarea unei hotârări judecătoreşti pedeapsa maximă stabilită de Codul Penal este de 2 ani de închisoare, în condiţiile în care arestarea se poate dispune doar pentru infracţiunile a căror pedeapsă maximă este de măcar 5 ani. Această restricţie nu există şi în cazul procedurii reţinerii.

Au fost situaţii în care bărbaţi care nu aveau voie să se apropie de diverse persoane au încălcat această interdicţie şi au comis crime. Un caz foarte mediatizat de acest fel s-a petrecut în urmă cu câteva luni în judeţul Alba, când un bărbat cu o astfel de interdicţie şi-a înjunghiat fosta iubită şi pe tatăl acesteia, în plină stradă. Cel din urmă a murit la spital.

Când se poate aresta o persoană 

În privinţa condiţiilor care pot duce la luarea măsurii arestului preventiv, Codul de Procedură Penală prevede: „Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.