Secretul fericirii: fă-te popă!

Popă să te faci, mă! Să iei şi de pe morţi şi de pe vii. Şi când nu moare niciun desculţ sau nu se naşte vreun plod ai să treci pe la boieri. Să mănânci cu ei pui la ţiglă, să bei vin din cel bun. Şi să-ţi dea galbeni pentru sfânta biserică.

Să nu te faci, mă, dascăl, că ajungi coate goale! O să te fereşti la trecerea de pietoni de jipanul negru al popii. O să ţi se usuce gâtul de atâtea strigăte şi o să te hrăneşti cu miros de lumânări arse degeaba.

Să te faci popă, mă, să-ţi pupe lumea mâna! Să stea în genunchi în faţa ta! Nu fi prost! Dacă ajungi dascăl, te scuipă între ochi cei care conduc ţara şi te trimit să plimbi ursu prin zloată şi frig.

Uite şi tu cum ţipă ăştia acum de foame. Şi uite-te la popa de la biserica din Tudor Vladimirescu din Iaşi. A primit 60.000 de lei din bani publici de la conu' Simirad, mare şef peste judeţ, ca să-şi pună tablă pe Casa Domnului.

Nu contează ce fel de preot vei fi. Catolic, ortodox sau orice alt rit. Uite, 1.600 de lei este salariul ce-l ia unul de la Eparhia Moldovei a Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi. Tot de la conu' Simirad sunt banii, din fondul de rezervă al judeţului.

Ce mai contează că banii aceia sunt pentru calamităţi naturale? Ca profesor nu vezi tu aşa salariu cât ai trăi. Şi nu o să găseşti niciodată vreun con să te blagoslovească cu o frumuseţe de pomană din banul public.

După '89, în România s-au ridicat câte 200 de biserici anual. Numărul şcolilor a scăzut cu 1.000 în fiecare an.