Povestea moaştelor Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena. Ce minuni îi sunt atribuite sfintei a cărei mână ajunge diseară, în premieră, în România
0Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena, sărbătorită în calendarul ortodox pe 22 iulie, este cunoscută credincioşilor pentru mila şi bunătatea pe care le arată atunci când cei care i se roagă sunt în necaz.
Mâna stângă a sfintei ajunge pentru prima dată în România, diseară, în jurul orei 22.00, când va fi depusă de un sobor de preoţi pe baldachinul din curtea catedralei mitropolitane din Iaşi. Moaştele mironosiţei sunt aduse din Sfântul Munte, de la Mănăstirea Simonos-Petras, pentru a fi depuse spre închinare creştinilor ortodocşi care în perioada aceasta vin la Iaşi pentru a o sărbători pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei. Potrivit MMB, astăzi, 9 octombrie, începând cu ora 23.00 în curtea catedralei va avea loc o slujbă de întâmpinare a moaştelor Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena. Duminică, mâna sfintei, împreună cu moaştele Sfintei cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur vor fi purtate într-o procesiune prin oraş, cunoscută ieşenilor cu numele de „Calea sfinţilor”.
Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena îşi are originile în Magdala Galileei, un sat de pescari de pe malul vestic al lacului Ghenizaret. Cu toate că Evangheliile nu menţionează nimic despre tinereţea sfintei, aceasta era cunoscută, potrivit Tradiţiei, datorită frumuseţii sale. Evagheliştii însă îi acordă o atenţie deosebită şi o menţionează înaintea celorlalte femei mironosiţe datorită dragostei cu care îl urma pe Iisus şi pe Maica Sa. Sfânta a fost înmormânată într-o peşteră din Efes care a devenit loc de tămăduire pentru cei necăjiţi. Mâna stângă a mironosiţei, cea care potrivit evangheliştilor a atins veşmintele Mântuitorului, se păstrează cu sfinţenie în Mănăstirea Simonos-Petras. Mâna este întreagă, cu piele şi tendoane, şi răspândeşte un miros plăcut, potrivit Doxologia.
Moaştele sfintei au scăpat ca prin minune dintr-un incediu care a cuprins mănăstirea în 1891 şi care a mistuit mare parte din aceasta. Locuitorii din Tesalonic au simţit pe pielea lor ajutorul sfintei atunci când la începutul secolului 20 culturile agricole le erau distruse de un vierme. Rugăciunile către sfânta mironosiţă i-au izbăvit de necaz. Mai târziu, mironosiţa i-a scăpat pe locuitorii din regiunea Epanomis din Tesalonic de lăcuste. Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena este cunoscută şi pentru ajutorul pe care îl acordă atunci când izbucnesc incedii devastatoare în pădurile din Grecia. Rugăciunile preoţilor şi ale credincioşilor fac minuni şi flăcările mistuitoare se opresc.
Citeşte şi: