Iaşi: Mucegaiul şi bacteriile mănâncă documente vechi de şase secole (FOTO)

16.000 de metri liniari de acte de la Arhivele Statului sunt în pericol din cauza condiţiilor din depozite. Clădirea care adăposteşte a doua arhivă ca mărime din ţară după cea din Bucureşti este supraaglomerată şi are fundaţia foarte degradată.

Bacteriile şi mucegaiul din depozitele Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale din Iaşi pun în pericol documente foarte valoroase.

Depozitele adăpostesc peste 16.000 de metri liniari de documente în original scrise în română, greacă, rusă şi armeană, cu peste 1.000 de fonduri arhivistice şi colecţii, cu o vechime de şase secole.

„Avem manuscrise vechi, condici de moşii, opere de artă, fonduri personale ale unor istorici, precum şi fonduri şcolare, fondul facultăţilor, ale instituţiilor statului  Moldova, ale tribunalelor din perioada aceea", a spus arhivistul Mihai Mârza.

EXCLUSIV: Rămăşiţe umane găsite sub Palatul Culturii din Iaşi (FOTO)

Cel mai vechi document este din 1399

Printre colecţiile valoroase de la Arhivele Statului din Iaşi se numără sute de manuscrise din Evul Mediu, fotografii, stampe, peceţi, pergamente şi celebrele timbre „Cap de bour", din 1858, care valorează sute de mii de euro.

„Nu se poate aproxima în bani patrimoniul pentru că memoria istorică a unui popor nu are preţ. Toate documentele sunt unicat, nu avem dubluri. Noi deţinem cele mai importante surse de informare ale istoriei. Cel mai vechi document este din anul 1399, din vechile înscrisuri interne redactate în interiorul Ţărilor Române", a spus Cătălin Botoşineanu (foto jos, stânga), directorul Arhivelor Naţionale Iaşi.

Manuscrisele istorice riscă să fie oricând distruse de mucegaiul din depozite. Pentru ca documentele din hârtie să fie păstrate alte sute de ani, trebuie păstrate la temperaturi şi valori de umiditate constante. În depozite trebuie să fie între 15 grade şi 25 de grade Celsius, iar umiditatea relativă a aerului între 40-65% pentru documente pe suport hârtie.

Depozitele trebuie să fie prevăzute cu sisteme de stingere a incendiilor care să protejeze actele, eliminând riscul deteriorării provocate de apă.În plus, autorităţile ar trebui să igienizeze complet toate depozitele pentru a înlătura toţi microbii. Fiind în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Arhivele Naţionale nu au statut juridic şi nici venituri proprii. Mai mult, legea de funcţionare 16 din 1996, sau în cea a patrimoniului, 182 din 2000, exclude Arhivele din patrimoniul naţional.

Astfel, conducerea nu poate atrage fonduri europene pentru conservarea documentelor cu valoare istorică. „Funcţionăm pe o lege din 1990, făcută pe datele din 1980", a mai spus Botoşineanu.

Dependenţi de banii de la Bucureşti

Din cauza carenţelor legislative, reprezentanţii Arhivelor Statului Iaşi nu au venituri proprii. „Singura soluţie este să cointeresăm autoritatea locală să participe la conservarea patrimoniului. Noi suntem dependenţi de fondurile de la Bucureşti. Sunt deficienţe pe linia administrativă", spune directorul Botoşineanu.