Cum rezistă Teiul lui Eminescu, vechi de aproape şase secole. Fenomenul biologic rar care îl ajută să supravieţuiască
0Vechi de aproape şase secole, Teiul lui Eminescu atrage şi în prezent mii de turişti curioşi să vadă locul în care marele poet era inspirat pentru creaţiile sale literare.
Unul dintre cei mai importanţi arbori monument din România şi simbol al oraşului Iaşi, „teiul lui Eminescu” rezistă încă în Parcul Copou, deşi are o vârstă care se apropie de 600 de ani. Teiul supravieţuieşte astăzi graţie unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ.
Mii de persoane vizitează anual locul în care Eminescu a fost inspirat pentru numeroasele sale creaţii literare, iar în ziua de 15 ianuarie, ieşenii se adună pentru a comemora memoria unuia dintre cei mai iubiţi poeţi români.
Zona în care se află unul dintre simbolurile municipiului Iaşi va intra într-un amplu proces de modernizare, în următorii ani, iar arborele este susţinut în prezent de mai multe schelete metalice, care ajută mai ales în perioade cu vânt puternic, când teiul este în pericol de a cădea.
Specialiştii consideră că Teiul lui Eminescu ar mai putea rezista circa un secol, timp în care mii de vizitatori vor fi aşteptaţi în Parcul Copou.
Ieşeni la Teiul lui Eminescu, 15 ianuarie 2022 / FOTO: Andrei Luca, Adevărul
„După iniţiativa mihăileană, Copoul devine locul principal de promenadă al ieşenilor, păstrându-şi până astăzi acest caracter. Grădina a strâns de-a lungul istoriei sale câteva elemente extrem de importante, fiecare din ele cu o valoare incontestabilă, însă aproape niciunul aşezat la locul meritat. Caracterul cultural al Grădinii rezidă din moştenirea literară pe care o oferă oraşul. Imaginea poetului naţional care se suprapune pe simbolul Teiului, o minune a naturii, Muzeul şi Casa de Cultură, toate alcătuiesc o imagine complexă cu valenţe culturale. Grădina Copou este unul dintre pilonii care definesc caracterul cultural al oraşului. De aceea, reabilitarea sa va aduce beneficii materiale şi de imagine incontestabile”, se arată într-un proiect de hotărâre al Primăriei Iaşi.
Potrivit profesorului Mandache Leocov, Teiul lui Eminescu ar fi fost remarcat de însuşi Gheorghe Asachi, în timpul desenării planurilor pentru Grădina Copou.
„Gheorghe Asachi a întâlnit un tei cu o coroană rotată superbă, dar care nu intra în viziunea amenajării parcului în stil mixt. El nu se încadra în axa centrală a parcului. Dar datorită frumuseţii lui, a fost menţinut, iar în perioada în care Eminescu şi-a desfăşurat activitatea la Iaşi, el a oferit umbra, el a oferit cadrul pentru refacerea forţelor sleite de o muncă extrem de intensă.
Aici, la umbra teiului, ieşenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la Bucureşti, ieşenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. [...] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luaţi de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă şi a fost aici, în lagăr, şi apoi a fost dus în Uniunea Sovietică. Învăţătorii care erau în lagăr au făcut strajă teiului, pentru a nu fi tăiat", a povestit profesorul Leocov.
Vă recomandăm să citiţi şi: