Ziua în care Huniazii au intrat în istorie. Se împlinesc 608 ani de la înnobilarea familiei lui Iancu de Hunedoara
0În 18 octombrie se împlinesc 608 ani de la data la care familia Huniazilor şi-a făcut apariţia documentar pe scena istoriei. În 18 octombrie 1409, regele Ungariei a semnat actul de donaţie al castelului şi al domeniului regal al Hunedoarei către familia lui Ioan de Hunedoara.
În 18 octombrie 1409, regele Ungariei Sigismund de Luxembourg a semnat actul de donaţie al domeniului regal al Hunedoarei către familia voievodului Ioan de Hunedoara.
A fost cel mai timpuriu document care certifică prezenţa familiei Huniazilor pe scena istoriei. Prin dania atestată de regele Sigismund de Luxemburg, Woyk fiul lui Serbe, cei doi fraţi ai săi, Magas şi Radol, fiul fratelui tatălui său, tot Radol, şi fiul Johann au primit posesiunea regală numită Hvnyadvar. Ordinul regesc de punere în posesie, dat în aceeaşi zi, şi raportul emis de Capitlul Transilvaniei la 31 octombrie se găsesc în Arhivele Bavariei din München, informau istoricii. La acea vreme, familia Huniazilor făcea parte din mica nobilime din Transilvania, iar actul de danie a domeniului regal ce cuprindea castelul şi 40 de sate era o răsplată pentru faptele de arme prin care s-a remarcat familia lui Voicu.
„Primele date despre această familie le găsim într-un document din 1409, prin care regele Sigismund donează cetatea Hunedoarei lui Voicu, fiul lui Şerb, fraţilor săi şi fiului său Ioan, fiind întâia informaţie indirectă despre cetatea din Hunedoara, care intra în anul 1409 în proprietatea Huniazilor”, relata istoricul Virgil Vătăşianu. Pe lângă domeniul întins al Hunedoarei, familia Huniazilor a primit exploatări miniere de aur, argint şi fier şi ocnele de sare, ultimele fiind cele mai profitabile surse de venituri din Transilvania.
Mărirea familiei Hunizailor
Huniazii au intrat astfel în rândul nobilor, având drept blazon un corb cu aripile uşor desfăcute şi purtând în plisc un inel. Din anul 1430, potrivit istoricilor, Iancu de Hunedoara a intrat în slujba directă a lui Sigismund de Luxembourg, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Ungariei şi Croaţiei, iar după 1437, la încoronarea regelui Albert, Iancu de Hunedoara şi fratele său Ioan cel Tânăr au fost numiţi bani ai Severinului.
„A primit atunci numeroase moşii, ajungând sub raportul stării materiale aproape de nivelul marilor nobili”, informa istoricul Mihail P. Dan. În jurul anului 1440, pământurile sale aveau o întindere de aproximativ 500.000 de jugăre, susţineau istoricii, iar ca răsplată pentru victoriile lui Iancu de Hunedoara din anii următori, pentru cheltuielile suportate de el a primit de la rege mereu numeroase alte moşii. În ultimul deceniu de viaţă, averea lui Ioan de Hunedoara însuma, pe lângă suprafeţele impersionante de pământ, 28 de cetăţi, 57 de oraşe şi peste 930 de sate, cele mai multe din Transilvania. Veniturile moşiilor sale au fost folosite însă, în mare parte, pentru susţinerea campaniilor militare.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Iancu de Hunedoara a rămas în istoria Europei datorită izbânzilor sale în războaiele cu otomanii. Voievodul transilvan şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii implicat în campaniile militare, iar victoriile i-au adus acestuia o faimă care a dăinuit vreme de peste cinci secole.
Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş şi Iancu de Hunedoara au rămas în istorie prin victoriile strălucite împotriva otomanilor, în bătălii în care deseori oştile lor s-au aflat în inferioritate numerică.
Au trecut 561 de ani de la moartea lui Iancu de Hunedoara, iar hunedorenii l-au comemorat, pentru prima dată în oraşul în care marele voievod îşi are originea.