VIDEO Pelerinii nocturni ai călugărului Arsenie Boca. Ce se întâmplă la Mănăstirea Prislop după lăsarea serii
0Mănăstirea Prislop, unde se află mormântul lui Arsenie Boca, rămâne unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj chiar şi după lăsarea întunericului. Sâmbătă seara, curtea aşezământului monahal a fost ocupată de o mulţime de oameni veniţi, unii de la sute de kilometri, pentru a se ruga în faţa locului de veci al duhovnicului.
Sâmbătă seară, câteva sute de pelerini puteau fi văzuţi pe aleea care duce la mormântul lui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop, mulţi dintre ei aşteptând zeci de minute pentru a ajunge la locul de veci. Nu a fost o zi de mare sărbătoare, însă curtea aşezării din Ţara Haţegului, unde a slujit Arsenie Boca, a rămas aglomerată de mulţimile de oameni, chiar şi după ora la care şi-a închis porţile pentru vizitatori.
Odată cu apropierea Sărbătorilor de Paşti, numărul vizitatorilor mănăstirii a crescut simţitor. O dovadă a fost că, sâmbătă, au fost strânşi mai mulţi saci de lumânări arse, pe care pelerinii le-au aprins pentru cei dragi şi pentru cei dispăruţi. Iar după lăsarea întunericului, cel puţin şase autocare şi câteva zeci de maşini ocupau încă parcarea din faţa mănăstirii Prislop.
Pelerinajele de seară implică şi riscuri: ultimii şapte kilometri ai drumului spre locul de veci al duhovnicului Arsenie Boca, din satul Silvaşul de Jos până la mănăstire, se află într-o stare dezastruoasă. De un an, o firmă de construcţii contractată de Consiliul Judeţean Hunedoara lucrează la restaurarea drumului, însă proiectul a avansat încet, iar pe timp de iarnă lucrările au fost suspendate. Drumul este plin de gropi şi de şanţuri, iar în multe locuri zonele cu risc de accidente nu sunt semnalizate.
Mănăstirea Prislop după lăsarea serii
Povestea mănăstirii lui Arsenie Boca
Mănăstirea Prislop se află în Ţara Haţegului, la 20 de kilometri de municipiul Hunedoara şi la 10 kilometri de oraşul Haţeg, fiind zidită într-o zonă izolată de pădurile satelor Silvaşu de Sus şi Silvaşu de Jos. Biserica mănăstirii a fost ridicată între anii 1399 şi 1405. În secolul al XVII-lea, în apropiere de biserică, un călugăr pe nume Ioan şi-a săpat o chilie în stâncă deasupra pârâului care trece prin actuala curte a mănăstirii.
Sihastrul, despre care se spune că a fost ucis de doi vânători, a fost canonizat în anul 1992, ca sfântul Ioan de la Prislop. În 1948, Arsenie Boca a devenit stareţul mănăstirii, tot el fiind cel care a organizat cele mai ample lucrări de restaurare a monumentului. Aşezarea de la Prislop a devenit ulterior o mănăstire de maici, iar Arsenie Boca a rămas ca duhovnic până în 1959, când comuniştii au risipit obştea şi i-au stabilit părintelui domiciliul forţat la Bucureşti. Mănăstirea a fost reînfiinţată abia în 1976. În 1989, fostul stareţ Arsenie Boca a murit şi a fost înmormântat la Prislop. De atunci, mănăstirea a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creştinii ortodocşi. Mănăstirea Prislop are două hramuri, unul pe 8 mai, când e sărbătorit Sfântul Ioan Evanghelistul, ocrotitorul lăcaşului, iar al doilea pe 14 septembrie, de Ziua Crucii.
Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. La mormîntul său de la Prilsop, oamenii vin şi se roagă cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.
Vă recomandăm şi:
Mănăstirea Prislop a primit, duminică dimineaţa, un număr impresionant de pelerini, însă zăpada aşternută pe ultimii kilometri ai drumului spre locul de veci al lui Arsenie Boca a blocat circulaţia. Oamenii şi-au lăsat maşinile la câţiva kilometri de aşezare şi şi-au continuat pelerinajul pe jos.
Mănăstirea Prislop a devenit faimoasă în lume de doar câţiva ani, datorită locului de veci al lui Arsenie Boca, duhovnicul căruia i se atribuie numeroase minuni. Puţini dintre pelerinii care vizitează aşezarea ştiu însă că aici a trăit un alt călugăr, pe care Biserica Ortodoxă Română la canonizat de peste două decenii. Grota Sfântului Ioan este mai tot timpul pustie, deşi se află la câteva zeci de metri de mormântul lui Arsenie Boca.
Măicuţele de la Mănăstirea Prislop, locul unde se află mormântul duhovnicului Arsenie Boca s-au pregătit de întâmpinarea Crăciunului. Cei care au vizitat mănăstirea au fost întâmpinaţi într-o atmosferă de sărbătoare şi de privelişti feerice.