VIDEO Enigmele de pe Dealul Sânpetru, locul legendar de la Castelul Corvinilor unde a existat o cetate străveche
0Dealul Sânpetru se numără printre locurile favorite ale hunedorenilor. De la înălţimea lui se dezvăluie panorama Hunedoarei, având în prim-plan Castelul Corvinilor. Aici s-au găsit rămăşiţele unor aşezări străvechi, care păstrează încă numeroase mistere.
Drumul spre Dealul Sânpetru ocoleşte grădina Castelului Corvinilor, înconjurată de câteva case, şi un vechi cimitir al evreilor din Hunedoara.
Se opreşte în dreptul ruinelor masive ale unei instalaţii de funicular. Până în anii 1990, la înălţimea Dealului Sânpetru treceau funicularele cu minereuri din Teliuc şi Ghelari spre combinatul siderurgic al Hunedoarei.
Funicularele care traversau râul Zlaşti şi şoseaua de la poalele Castelului Corvinilor mai pot fi văzute doar în fotografiile vechi cu Hunedoara, una dintre cele mai faimoase dintre ele fiind realizată în toamna anului 1975 de un fotograf al revistei National Geographic.
Din instalaţiile lor au rămas structurile din beton şi o plasă imensă, ruginită, întinsă pe aproape 200 de metri între Dealul Sânpetru şi versantul opus castelului.
Panorama de pe deal
De la capătul drumului acoperit cu pietriş, călătorii mai au de urcat câteva zeci de paşi până pe coama dealului. De la înălţimea lui se dezvăluie panorama Hunedoarei, cu Castelul Corvinilor în prim plan, dar şi văile râurilor Zlaşti şi Cerna şi versanţii scobiţi de cariere şi împodobiţi, fabrici şi ruine industriale.
Dealul Sânpetru, locul misterios al Hunedoarei / ADEVĂRUL
În depărtate, se arată vârfurile înzăpezite ale Masivului Retezat pe de-o parte, Munţii Orăştiei şi Măgura Călanului, în stânga, şi contururile Munţii Metaliferi, opuse Retezatului. Platoul acoperit cu iarbă deasă, din care ies colţurile unor stânci şi în care se văd urmele şantierelor arheologice, este folosit ca loc de picnic şi de relaxare. Mormintele unui cimitir din secolele trecute au devenit monumente decorative, iar zgomotul produs de cele două relee nu mai deranjează pe nimeni. Puţini localnici cunosc în detaliu povestea aşezărilor străvechi de pe Dealul Sânpetru.
Cetatea dacică
De peste trei milenii zona a fost locuită, potrivit istoricilor, iar primele aşezări importante datează din secolele VIII – VII î. Hr. Aici a existat o fortificaţie străveche de pământ cu val şi şanţ, un turn de apă şi o conductă de coborâre. Arheologii au descoperit aici un număr impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului şi din perioada dacică şi a Romei antice.
O fortăreaţă dacică ar fi fost ridicată aici în jurul secolului al doilea î. Hr. Avea ziduri de piatră, şi structuri din lemn, iar împrejurimile au fost descoperite urmele unor locuinţe şi încăperi în care erau ţinute proviziile. „Existenţa comunităţii dacice de aici trebuie legată de resursele de fier, situate în vecinătate, la Teliuc şi Ghelari. Este foarte clar că romanii au ocupat înălţimea, au amenajat un punct de apărare acolo, probabil o mică fortificaţie, care însă a fost distrusă în Evul Mediu.
La sfârşitul secolului al XI-lea a început refortificarea Dealului Sânpetru, cu o construcţie impresionantă din lemn, pământ şi piatră. Şi ea a fost devastată mai târziu, la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XIII-lea. Dealul a fost apoi abandonat şi a mai fost folosit cu intermitenţe în Evul Mediu târziu, apoi în secolul al XVIII-lea şi, mai recent, pentru traseele de funicular“, explica arheologul Cristian Roman, implicat în cercetările arheologice efectuate în anii trecuţi pe Dealul Sânpetru.
Grota misterioasă
Acum reperele dealului sunt două relee de telefonie, aşezate unul în anii 1980 şi celălalt în anii 2000, exact în locul vechii cetăţi, din care nu s-au păstrat rămăşiţe vizibile cu ochiul liber. Din vecinătatea lor, o cărare coboară printre stâncile ascuţite şi se afundă în pădure, pe coama dealului, urcând apoi până la unul cele mai misterioase locuri ale Hunedoarei: o grotă cu formă ciudată despre care localnicii nu ştiu prea multe lucruri, dar care a devenit loc de popas şi de belvedere pentru turişti. Dincolo de grotă se întinde pădurea.
Vă recomandăm să citiţi şi: