Tragediile marilor genii ale românilor. Cum şi-au trăit ultimele clipe din viaţă şi ce mistere au rămas în urma morţii lor
0Numeroase controverse au stârnit tragediille mai multor mari personalităţi din trecutul României, ca Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu sau Nicolae Iorga.
Nenumărate mistere au rămas în urma morţilor românilor care au intrat în istorie prin geniul lor creativ.
Mihai Eminescu – mort într-un sanatoriu
Mihai Eminescu (1850 - 1899) a fost poet, scriitor şi jurnalist şi este considerat unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură din istoria României. Eminescu a murit în 15 iunie 1889, într-o casă de sănătate din Bucureşti, iar potrivit mărturiilor vremii, ultima sa dorinţă fusese un pahar cu lapte, pe care medicul sanatoriului i-l strecurase prin vizeta uşii încăperii în care îşi petrecuse ultimele ore de viaţă. A fost înmormântat două zile mai tîrziu, lăsând în urma lui o mulţime de mistere asupra morţii şi a stării sale de sănătate din ultimele zile din viaţă.
George Enescu – a murit în singurătate
George Enescu (1881 - 1955, Paris, Franţa), compozitor şi violonist celebru, a fost considerat cel mai mare muzician român. A murit în noaptea de 3 spre 4 mai 1955, într-o cameră de hotel din Paris, singur, privegheat doar de câinele său, Mutzerli. Un atac cerebral i-ar fi cauzat decesul. Artistul a fost înmormântat trei zile mai târziu, în cimitirul Pere Lachaise, din capitala Franţei, locul unde îşi petrecuse ultimii ani din viaţă.
Aurel Vlaicu – accident fatal în culmea gloriei
Aurel Vlaicu (1882 - 1913), primul aviator român care a zburat cu un aparat de producţie proprie, considerat un inginer de geniu şi un pionier al aviaţiei româneşti, a murit într-un accident aviatic, în localitatea Băneşti, de lângă Câmpina. Pornise într-un zbor de traversare a munţilor, dar a vrut să aterizeze pentru că nu avea înălţimea corespunzătoare, potrivit mărturiilor vremii. O rafală de vânt a determinat prăbuşirea aparatului de zbor de la o înălţime de 50 de metri. Unii medici au considerat însă că starea precară de sănătate a aviatorului a dus la prăbuşirea sa şi că ar fi murit în aer, în urma unui atac de cord.
Ciprian Porumbescu – mort în floarea vârstei
Ciprian Porumbescu (1853 – 1883) a intrat în galeria marilor compozitori români, deşi a trăit doar 30 de ani. Autorul „Rapsodiei Române”, al „Imnului Unirii” şi al „Odei ostaşilor români” a murit în 6 iunie 1833, în casa familiei sale din Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu, sub ochii tatălui său şi ai surorii sale. „Pe zi ce trece mă simt tot mai slab şi mai debil. Mi-e teamă că nu mai am mult a încurca lumea”, spunea în ultimele sale zile de viaţă tânărul răpus în cele din urmă de tuberculoză. de cord.
Constantin Brâncuşi – regretele dinaintea morţii departe de casă
Constantin Brâncuşi (1876 - 1957) a fost cel mai renumit sculptor român. Ultimii ani ai vieţii i-a petrecut în Paris, lucrând în atelierul său din centrul capitalei Franţei, care îl naturalizase în 1952. A murit în dimineaţa zile de 16 martie 1957, după ce i s-ar fi confesat episcopului astfel: „Mor cu sufletul neîmpăcat că voi putrezi în pământ străin, departe de fiinţa cea mai dragă, mama mea”. O pneumonie puternică i-ar fi fost fatală marelui artist.
Nicolae Iorga – asasinat de legionari
Nicolae Iorga (1871 - 1940) unul dintre cei mai mari istorici ai României, un „Voltaire al României“, potrivit criticului George Călinescu, a avut un destin crunt. În după-amiaza zilei de 27 noiembrie 1940, Nicolae Iorga a fost ridicat cu forţa din locuinţa sa din Sinaia, de un grup de leginori, adus la marginea unei păduri şi ucis prin împuşcare. A fost împuşcat de nouă ori, iar două gloanţe l-au desfigurat, unul intrând direct prin creier, iar celălalt prin obraz.
Vă recomandăm să citiţi şi: