Soarta moşiei uriaşe a grofilor maghiari alungaţi de comunişti. Castelul fantomă şi 100 de hectare au fost revendicate
0Presupuşii moştenitori ai unei familii de grofi din Ţara Haţegului, care a stăpânit castelul Nalaţi Fay şi o moşie de aproape 100 de hectare, revendică monumentul istoric şi terenurile sale. După 11 ani de la începerea procesului, magistraţii au retrimis dosarul în prima instanţă, pentru rejudecare. Între timp, castelul „nimănui” a ajuns o ruină.
Un proces cu miză uriaşă a început în 19 iulie la Judecătoria Haţeg. Urmaşii Mariei Katalin Szent Ivanyi, o presupusă moştenitoare a nobililor Victor şi Blanka Fay, cei care au deţinut castelul din Nalaţi şi terenurile sale de aproape 100 de hectare înainte de naţionalizarea din 1948, au revendicat moşia de la marginea Haţegului.
Castelul aflat pe lista monumentelor istorice de categoria A s-a ruinat în ultimul deceniu. În acest timp, Maria Katalin Szent Ivanyi (decedată în 2015) şi apoi urmaşii ei, Szentivanyi Kristof şi Szentivanyi Ferenc, dar şi reprezentanţii Primăriei Haţeg au aşteptat o decizie privind soarta acestuia. Recent, Tribunalul Hunedoara a trimis spre rejudecare dosarul de revendicare a Castelului Nalaţi şi a moşiei sale. Iniţial, Judecătoria Haţeg a respins solicitarea de revendicare depusă de presupuşii moştenitori ai familiei nobiliare.
Castelul şi terenurile au fost naţionalizate în 1948
În august 1948, castelul nobililor Fay şi grădinile sale au fost naţionalizate şi date în folosinţă, pentru următorii 50 de ani, Liceului de Industrii Agricole din Timişoara.
„În 30 noiembrie 2005 Maria Katalin Szent Ivanyi a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri aflate în perimetrul satului Nalaţi Vad, fără a indica suprafaţa şi cărţile funciare în care acestea se regăsesc. Ulterior, în 10 februarie 2006, aceeaşi persoană a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra castelului şi terenurilor în CF 51 Nalaţi Vad, în suprafaţă totală de 94,37 ha, care au fost proprietatea tabulară a lui Fay Viktor şi Teleki Blanka, fiind preluate din proprietatea tabulară la data naţionalizării. Printr-o nouă completare la cerere, depusă la data de 30 mai 2006, s-a depus procesul-verbal încheiat la 28 august 1946, de predare-primire a imobilelor ce au aparţinut lui Fay Blanka, între două instituţii ale statului. Din acest act a rezultat faptul că în anul 1948 imobilele se aflau în proprietatea statului şi nu puteau face obiectul cooperativizării din anii 1959 – 1962”, se arată în dosar.
Katalin Maria Szent Ivanyi a susţinut că era urmaşa nobililor Viktor şi Blanka Fay, în proprietatea cărora s-a aflat moşia înaintea naţionalizării. Cererile sale de intrare în posesia castelului au fost respinse de Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin hotărârea 294/2006.
Din 2006, Katalin Maria Szent Ivanyi a dat în judecată statul român, prin Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar de pe lângă Primăria Haţeg şi Comisia judeţeană Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru a intra în posesia moşiei.
Retezatul, revendicat de presupuşi urmaşi ai familiei Kendeffy
Moşii întinse din ara Haţegului şi Retezat au fost revendicate în ultimii ani de presupuţi urmaşi ai vechilor familii nobiliare. Cel mai răsunător caz este cel al retrocedării a 15.000 de hectare de păşuni şi păduri din fostul Domeniu al Retezatului, stăpânit în trecut de baronii Kendeffy. În dosarul judecat la Judecătoria Haţeg, Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate prin care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, presupuse moştenitoare ale familiei Kendeffy, au primit în 2006 peste 15.000 de hectare de păduri şi păşune în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui). Cele trei titluri de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Anchetatorii nu au dat de urma a peste 170.000 de lei furaţi din Castelul Corvinilor, în noaptea de 1 spre 2 mai şi nu au stabilit dacă Gabriel Gal (30 de ani), trimis în judecată pentru spargere, a acţionat singur sau a fost ajutat de complici. Ancheta a scos la iveală detalii despre cum a acţionat tânărul şi despre legăturile sale cu lumea interlopă.
Un parc de aventură întins pe cinci hectare este construit în imediata vecinătate a Castelului Corvinilor. Investiţia se adaugă altor afaceri dezvoltate în prezent în zonă, un restaurant şi un hotel de lux, dar şi alte investiţii mai mici, bazate pe numărul de vizitatori al monumentului: peste 100.000 numai în acest an.
Mărturii din secolul al XIX-lea arată cum au fost distruse unele dintre cele mai importante cetăţi, castele şi biserici din vestul ţării chiar de către localnici. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost vândută „pe bucăţi”, Cetatea Devei a fost demolată, Castelul Corvinilor a fost lăsat de izbelişte, iar biserica din Densuş a scăpat cu greu de la distrugere.