Judecătorii au împărţit în trei “dosarul traficanţilor de comori dacice”

În timp ce Iulian Ceia, „aritzanul”  traficului de artefacte sustrase din sit-urile cetăţilor dacice este de negăsit, magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au decis să dividă "dosarul Aurului Dacic " în trei dosare distincte

Curtea de Apel Alba Iulia a judecat recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva împotriva sentinţei penale pronunţate de Judecătoria Deva în iunie 2011, în "Dosarul Aurului Dacic 2 şi 3". Dosarul a fost format prin reunirea, de către Judecătoria Deva a celor două dosare rezultate în urma rechizitoriilor din 2008 şi, respectiv, 2010 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. "Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, a casat sentinţa penală atacată, precum şi încheierea de şedinţă din 29.03.2011, numai sub aspectul soluţionării excepţiei referitoare la efectuarea cercetării penale de un alt organ decât cel competent şi, în ceea ce priveşte dispoziţia de reunire a dosarelor, s-a procedat la rejudecare", a declarat purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean. Astfel, în urma rejudecării, magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au decis disjungerea cauzei având ca obiect rechizitoriul procurorului în "Dosarul Aurului Dacic 2", din 2008, şi trimiterea spre continuarea judecăţii la Judecătoria Deva. De asemenea, în ceea ce priveşte "Dosarul Aurului Dacic 3", s-a dispus restituirea cauzei procurorilor DNA, în vederea refacerii urmăririi penale. Decizia Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă.

În cele două dosare, 15 persoane au fost trimise în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuare neautorizată de detecţii şi săpături în situri arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri sau abuz în serviciu contra intereselor publice. Printre acestea şi doi lucrători de poliţie, care prin neîndeplinirea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu în vederea prevenirii săvârşirii de infracţiuni contra patrimoniului cultural naţional, au permis comiterea unor furturi cu consecinţe deosebit de grave, valoarea prejudiciului cifrându-se la peste 4,6 milioane de euro.