Hunedoara: PORTRET/Marius Olar, inventatorul de jocuri

Inspirat de cărţile SF, hunedoreanul a reuşit să inventeze trei jocuri de strategie în care se folosesc zaruri, pioni de plastic şi cărţi de joc.

Profil

Născut - 09.11.1970
Educaţie - şcoala postliceeală
Experienţă - operator în cadrul unei secţii chimice
Familie - necăsătorit

Câţi dintre noi îşi mai amintesc de partidele de „Scrabble”  sau de „Nu te supăra frate!” pe care le jucam în copilărie ? Câţi dintre noi mai au acasă celebrul joc Monopoly sau Piticot ? Cine se mai relaxează jucând cărţi? Probabil foarte puţini. Şi asta pentru că avalanşa de jocuri pe calculator a aruncat într-o lume arhaică jocurile copilăriei noastre. Cu toate acestea, hunedoreanul Marius Olar continuă să creadă că lumea jocurilor în care se folosesc zaruri, cărţi şi pioni de plastic nu trebuie să se piardă. Marius are trei brevete de invenţii ale unor jocuri de societate şi aşteaptă un investitor curajos, dispus să intre pe această piaţă. Ideea de a inventa jocuri noi i-a venit în urmă cu 14 ani, în timp ce juca Scrabble cu nişte prieteni. „Mă gândeam să creez un joc de Scrabble tridimensional în care cuvintele «să curgă» într-un spaţiu cu trei dimensiuni. Mi-am dat seama că acest lucru e dificil aşa că am renunţat”, povesteşte inventatorul. În timp, dorinţa hunedoreanului de a inventa jocuri noi  a fost alimentată de pasiunea sa pentru literatura Science Fiction.

Idei din cărţi SF

„Prima carte care m-a inspirat, atunci când m-am gândit să creez un joc, a fost  «Picnic la marginea drumului», aparţinând scriitorului rus Boris. Plecând de la ideea acestui roman am făcut jocul Zona. Asta se întâmpla în 1995. Un an mai târziu am depus actele pentru a înregistra jocul la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii”, a spus Marius.

Jocuri brevetate

În scurt timp hunedoreanul mai brevetează alte două jocuri. Unul de strategie, numit  „Lorgus”, în care se folosesc aproximativ 300 de cărţi de joc, celălalt este un joc de logică, numit „Kalem”,  în care se folosesc piese asemănătoare jocului GO, dar care are alte reguli. „Am primit brevetele de invenţie după aproape 10 ani de la depunerea actelor. Am încercat să conving nişte oameni de afaceri despre profitabilitatea acestor invenţii dar nu am reuşit. Principalul motiv este acela că nimeni nu mai crede că un joc de societate mai poate cuceri lumea. Totul din cauza jocurilor pe calculator. De aceea mă gândesc să transpun aceste jocuri, astfel încât să poată fi jucate pe computer”, a mai spus Marius.
Pe lângă cele trei jocuri brevetate, hunedoreanul mai are alte 100 de jocuri pe care nu s-a mai obosit să le breveteze. Şi asta din cauza costurilor destul de ridicate. “Le păstrez într-un caiet, poate într-o zi le voi breveta. Deocamdată mă mulţumesc să le mai aduc îmbunătăţiri” a mai spus hunedoreanul.

Întrebări şi răspunsuri

Cum se manifestă pasiunea ta pentru literatura SF?
În anul 2000 am înfiinţat clubul “Teseract”, primul şi singurul club SF din judeţ. Într-o perioadă aveam chiar şi o cafenea SF, un loc în care ne întâlneam toţi amatorii genului. De mai bine de şapte ani particip la tabere de creaţie pe teme Science Fiction, următoarea urmând a avea loc la sfârşitul lunii iulie, la Obârşa. În cadrul acestei tabere intenţionez să adun copiii din zonă, pentru a-i iniţia în Origami.

Care sunt autorii de SF preferaţi?
Issac Asimov este unul dintre ei. Consider “Fundaţia” ca fiind o carte ce nu trebuie să lipsească din colecţia pasiona-ţilor de SF. Apoi est Frank Herbert cu celebrele sale cărţi “Dune”. În ceea ce priveşte autorii români de literatură SF citesc cu plăcere cărţile lui Ovidiu Petcu sau Marian Coman. De altfel, scriitorul Ovidiu Petcu a participat la o serie de evenimente organizate de mine în cadrul clubului Teseract.

Ce-i place

Îi place să descopere lucruri noi acolo unde s-a creat impresia că se ştie totul. Deviza clubului său este „nu ştiu, dar vreau să ştiu”. De aceea în taberele de creaţie care au loc în fiecare an, participanţii încercă să aducă informaţii noi din ştiinţă şi din tehnică.

Ce nu-i place

Nu suportă să vadă că oamenii nu au grijă de natură. “În toate taberele de creaţie la care am participat, fiecare participant a avut grijă să lase totul aşa cum a găsit. Strângem fiecare hârtiuţă. Natura e cel mai frumos dar pe care îl avem” a spus Marius.