FOTO Fascinanta Peştera Bolii, refugiul cultural de sub cetatea dacică a Băniţei. Ce au văzut turiştii în cavernă
0Peştera Bolii, una dintre cele mai spectaculoase din ţară, a fost transformată într-un spaţiu cultural, unde au loc adesea concerte, expoziţii şi spectacole.
Turiştii care au intrat, sâmbătă, în adâncul Peşterii Bolii, de la poalele cetăţii dacice Băniţa au fost invitaţi să asiste la concertele religioase de cor.
Un alt spaţiu al peşterii a găzduit o expoziţie de fotografii document din timpul Primului Război Mondial, cele mai multe din timpul luptelor sângeroase purtate în Valea Jiului şi în munţi Parâng şi Vâlcan, soldate cu peste 5.000 de morţi.
„Ne-am dorit să fie ceva mai deosebit pentru a marca aniversarea celor 100 de ani de la Mare Unire. Am organizat, astfel, o expoziţie dedicată Centenarului”, a spus Imre Szuhanek, preşedintele Asociaţiei Petro Aqua.
În ultimii ani, custodele Peşterii Bolii care a reuşit să schimbe cu totul înfăţişarea cavernei, transformând-o într-un loc primitor pentru turişti.
FOTO: Imre Szuhanek / Facebook
Istoria Peşterii Bolii
Peştera Bolii este considerată una dintre cele mai spectaculoase atracţii turistice din zona Văii Jiului. Se află la circa zece kilometri de Petroşani, la poalele cetăţii Băniţa şi ale Munţilor Retezatului şi Parâng.
Potrivit istoricilor, numele peşterii provine de la cel al familiei Bolia, nobilii care au deţinut păduri şi proprietăţi în împrejurimile ei. Peştera are o lungime de aproape 500 de metri, iar în trecut putea fi străbătută călare. Are forma unui tunel cotit şi a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 de metri. De la intrare până la ieşire, peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri.
FOTO: Imre Szuhanek / Facebook
Mai mult, peştera înregistrează o diferenţă de aproape trei metri între intrarea superioară şi cea inferioară. „Poarta mare” a peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri. În trecut, peştera adăpostea lilieci. Existenţa guanoului, bălegarul lăsat în urmă de lilieci în adâncul peşterii, confirmă prezenţa unor astfel de colonii.
Peştera Bolii a oferit adăpost inclusiv pentru mărfurile aduse de negustorii porniţi de la Marea Egee şi Siria şi vândute apoi la Appullum şi Potaissa, unde erau cantonate legiunile a XIII-a Gemina şi legiunea a V-a Macedonica. A fost, de asemenea, folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. Acum, în caverna spaţioasă au loc frecvent evenimente culturale.
În apropiere de Peştera Bolii se află Cetatea dacică Băniţa inclusă în patrimoniul UNESCO alături de celelalte patru foste aşezări antice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Costeşti şi de Căpâlna. Cetatea a fost ridicată în vremea regelui Burebista, având rol de apărare a Sarmizegetusei Regia, iar Decebal a consolidat-o. A fost distrusă definitiv, în anii războaielor de cucerire a Daciei, iar de atunci zidurile şi fostele ei turnuri de apărare şi de veghe au rămas ruinate. Monumentul se află într-o zonă mai puţin accesibilă, de unde oferă totuşi, călătorilor, o privelişte impresionantă.
Vă recomandăm să citiţi şi: