Fostul custode al muzeului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost condamnat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tribunalul Hunedoara a pronunţat sentinţa într-un dosar penal în care patru inculpaţi, printre care Florin Delinescu, fostul custode al muzeului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, au fost acuzaţi de infracţiuni de spălare de bani legate de traficul de obiecte de patrimoniu, sustrase din siturile arheologice din judeţul Hunedoara.

Magistraţii Tribunalului Hunedoara au pronunţat sentinţa în dosarul în care Florin Delinescu, Ioan Varga, Viorel Hârşan şi Gheorghe Gătăianţu au fost trimişi în judecată pentru spălare de bani şi trafic de obiecte de patrimoniu.

Instanţa condamnă pe Delinescu Florin Sorin şi Varga Ioan, la câte 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de spălare de bani şi suspendă condiţionat executarea pedepselor aplicate celor doi inculpaţi pe durata unor termene de încercare de 5 ani. Condamnă pe Gătăianţu Gheorghe la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de spălare de bani, şi suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului pe durata unor termene de încercare de 5 ani. Condamnă pe Hârşan Viorel la 1 an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de spălare de bani şi suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatului pe durata unor termene de încercare de 3 ani şi 6 luni”, a informat Tribunalul Hunedoara.

Monede dacice şi romane, vândute ilegal
În urmă cu doi ani, Florin Delinescu, fostul custode al muzeului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, şi Ioan Varga au fost arestaţi preventiv, fiind acuzaţi de traficarea unor tezaure furate din siturile arheologice ale cetăţilor dacice. În acelaşi dosar au mai fost anchetaţi şi trimişi în judecată Viorel Hârşan şi Gheorghe Gătăianţu.

Cei patru sunt acuzaţi că între anii 2010 şi 2013 au aderat la o asociaţie infracţională având ca scop comiterea de infracţiuni la regimul de protecţie al Patrimoniului Cultural Naţional, în urma cărora au valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe loturi monetare aparţinând unor tezaure de monede Lysimach şi denari romani.

„În perioada martie – mai 2013 inculpaţii au tranzacţionat ilegal 5 monede din aur de tip Lysimach cu suma de 3.550 de euro şi 22 de monede de tip denari romani cu suma de 1.000 euro prin încălcarea regimului de ocrotire a acestor bunuri, utilizând o schemă de spălare a artefactelor în vederea ascunderii originii infracţionale ale acestora. Cu ocazia percheziţiei din 10 mai 2013 anchetatorii au ridicat de la domiciliul uneia dintre persoanele cercetate în cauză un lot de 3 monede de aur tip Lysimach, un inel medieval şi 77 de monede antice din argint. Piesele recuperate şi fac parte  din tezaurele sustrase de la Sarmizegetusa Regia, parţial recuperate”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.Bunurile arheologice urmau să ajungă pe piaţa neagră.

Pentru a le „spăla” provenienţa, inculpaţii pentru trafic de piese de patrimoniu le scoteau la licitaţii în afara ţării, dar demersurile lor erau fictive, pentru că, de fapt, tot ei sau apropiaţii lor erau cei care le achiziţionau.


Vă recomandăm şi:

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Blestemul şi binecuvântarea codului galben: povestea comorii scoase la iveală, de Sânziene, în urma furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia

Codul galben a dus la prăbuşirea mai multor copaci în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile smulse din rădăcini de vijelii au distrus zidul de apărare clădit de daci, în urmă cu 2.000 de ani, însă tot ele au scos la iveală o adevărată comoară: matriţa cu ajutorul căreia dacii îşi croiau bijuteriile din aur.

Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro

Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.

Mai multe pentru tine:
Cadouri de Crăciun pentru copii: 25 de hanorace și pulovere festive – de la modele la reducere sub 100 de lei, la cadouri unicat și personalizate
Creștere importantă a pensiilor pentru o categorie de români. Cine va primi cu 275 de lei mai mult lunar din 2026
Cât de des ar trebui să faci sex, de fapt. Ce „omoară” intimitatea în dormitor
Pijamale pentru copii de Crăciun 2025 – cozy și hazlii, la ofertă, majoritatea sub 100 lei, cadouri de la Moșu’ pentru dimineți pline de magie
Archie și Lilibet, alături de părinții lor într-o imagine inedită de familie! Prințul Harry și Meghan Markle dau o veste mare
Cadouri de Crăciun pentru bărbați care aduc zâmbete: cele mai haioase pijamale și pulovere, sub 100 de lei, care fac sărbătorile memorabile
Cadouri de Crăciun pentru el: Top 15 aparate și produse de ras și bărbierit verificate online – alege cadoul care îl va impresiona și răsfăța
Ce etnie are Alessia Pop, câștigătoarea de la Vocea României: „Nu pot exprima durerea pe care o simt ...”
Lenjerii de Crăciun care aduc magia sărbătorilor în dormitor – Stoc limitat! Alege cadouri cozy și festive pentru întreaga familie
Revoltă de zile mari după finala Vocea României 2025, câștigată de Alessia Pop. Publicul și-a exprimat nemulțumirea față de desfășurarea emisiunii și postul PRO TV
Crăciun 2025: Cele mai bune jucării educative pentru copii – Cadouri care dezvoltă imaginația, inteligența și curiozitatea lor. Investește în viitor