Elisabeta Szilágyi a fost „doamna de fier” din umbra celor mai mari nume din istoria Hunedoarei

Una dintre cele mai importante femei din istoria Transilvaniei şi-a legat numele de domnia lui Ioan Corvin de Hunedoara, a cărui soţie a fost, şi a fiului său Matei Corvin, domnitor vreme de trei decenii pe tronul Ungariei.

Elisabeta Szilágyi (1410 – 1483) a provenit dintr-o familie de nobili maghiar cu foarte mare influenţă în Evul Mediu. Elisabeta a fost fiica lui Ladislau Szilágyi, căpitanul cetăţii de la Bradics şi sora lui Mihai Szilágyi, voievod transilvănean şi regent ungar.

L-a susţinut pe Ioan de Hunedoara în campaniile militare conduse de acesta şi l-a ajutat pe Matei Corvin să ajungă pe tronul Ungariei. A organizat, împreună cu fratele său armatele care au pus capăt războiului civil izbucnit după moartea lui Ioan de Hunedoara, sfârşit prin aducerea pe tronul Ungariei a lui Matia Corvin şi a avut în administrare până la moartea ei Castelul Corvinilor.

Una dintre legendele despre Elisabeta Szilágyi spune că l-ar fi însoţit pe Iancu de Hunedoara în toate campaniile militare pe care el le-a dus, de aceea Iancu nu a avut copii din flori, a povestit Ioan Bodochi, istoric şi director al Muzeului Castelului Corvinilor din Hunedoara.

Regina necruţătoare
O altă legendă care o are în prim-plan pe soţia regelui Ioan de Hunedoara se referă la construirea capelei din Castelul Corvinilor.

Potrivit istoricului, Elisabeta Szilágyi ar fi dat ordin ca, în cazul în care nu i-ar fi plăcut modul cum urma să arate balustrada capelei, meşterul care lucra la coinstrucţia ei să fie decapitat.

Speriat de cele auzite, arhitectul a fugit din castel înainte de a termina lucrarea, iar legenda spune că a povestit tuturor celor pe care îi cunoştea despre dorinţa reginei şi niciun alt meşter nu a mai venit la castel, pentru a continua construcţia. Balustrada capelei a rămas astfel neterminată, a relatat Ioan Bodochi.

„Elisabeta Szilágyi a fost o femeie cu personalitate puternică. Portretele realizate în perioada medievală nu respectau trăsăturile fizionomice ale personajelor ci personalitatea ei. De aceea, Elisabeta apare în toate gravurile având trăsături bărbăteşti. Acţiunile ei au fost importante, la fel şi personalitatea ei, totuşi ea a fost eclipsată de numele lui Ioan de Hunedoara”, a spus Ioan Bodochi.