Video Efectul schimbărilor climatice asupra Retezatului. Cum se transformă ținutul glaciar al României VIDEO

Temperaturile medii anuale înregistrate în Munții Retezat au fost în creștere în ultimul secol, iar efectele vor fi tot mai vizibile asupra ecosistemelor din Parcul Național Retezat.

În urmă cu milioane de ani, actualul teritoriu al Retezatului era acoperit cu gheață, iar rămășițele erei glaciare care au modelat munții din sud-vestul României sunt vizibile peste tot.

Clima specifică munților Retezat (video) este aspră și umedă, iar din această cauză în zona alpină, ea permite doar dezvoltarea pădurilor și a pajiștilor montane.

Potrivit cercetărilor prezentate în Planul de management pentru Parcul Național Retezat, cea mai scăzută temperatură medie anuală din Retezat, înregistrată la Țarcu, este de – 0,5 grade Celsius, iar cea mai ridicată, înregistrată în zona Petroșani, este de 7,5 grade Celsius. În medie, temperatura anuală din Munții Retezat este de 5 – 6 grade Celsius.

În luna ianuarie, cea mai rece a anului, în Munții Retezat, temperatura medie este de – 10,9 grade Celsius, la altitudini de 2.500 de metri, și între – 5 grade Celsius și – 10 grade Celsius, de la 1.400 de metri până în zona crestelor înalte ale Retezatului.

Schimbări climatice în Retezat

În ultimul secol, temperaturile medii anuale înregistrate în Munții Retezat au înregistrat oscilații, însă față de începutul secolului XX, temperatura medie a crescut cu circa trei grade Celsius.

Cele mai accelerate creșteri s-au înregistrat în ultimii ani. Dacă în perioada 1901 – 1910 temperatura medie anuală în Munții Retezat a fost de 4,02 grade Celsius, în perioada 2011 – 2019 ea a fost de 5,96 grade Celsius.

„Pornind de la seturi de date WorldClim și date gestionate de Administrația Națională de Meteorologie, prelucrate și calibrate de World Data Center PANGEA, s-a realizat o analiză a evoluției temperaturilor medii multianuale, pe intervale de 10 ani, pentru perioada 1901-2019. Analiza reliefează creșterea temperaturilor medii multianuale cu aproape două grade C, începând cu ultima decadă a secolului trecut”, se arată în Planul de management pentru Parcul Național Retezat.

Tendința de creștere a temperaturii în Retezat va avea ca efect creșterea suprafețelor împădurite în zona alpină, care se va extinde.

„Această evoluție confirmă tendința globală de încălzire climatică, efectul la nivelul Parcului Național Retezat fiind tendința de extindere altitudinală a limitelor superioare ale habitatelor forestiere și a celor de tufărișuri, în detrimentul pajiștilor alpine”, arată documentul.

Și în urmă cu peste un secol, Munții Retezat se distingeau față de alți munți cu caracteristici asemănătoare prin faptul că pădurile se întindeau până la poalele stâncăriilor.

„Aceşti munţi nu sunt supuşi regulilor aplicabile Alpilor din nord, cum ar fi cele din nordul Stiriei şi din Austria Superioară, deoarece la altitudinea unde molizii plăpânzi sunt împrăştiaţi în urma pinilor târâtori, în Alpii Transilvaniei se află cele mai luxuriante păduri de stejar. Şi în loc de rocile goale şi nimic altceva care se confruntă cu călătorul la aproximativ 4000 de picioare (n.r. peste 1.200 de metri), aici avem păduri de fag şi o creştere a molizilor, ajungând până la 6.000 - 7.000 de picioare. Acest lucru indică o poziţie sudică, căci unde pădurile nu sunt distruse, copacii sunt peste tot şi cresc la o înălţime mult mai mare în munţii din Europa de Sud decât în Alpii de Nord”, relata prințul Rudolf al Austriei, naturalist, după expediția sa din Retezat, în 1882.

Precipitații în Retezat, în creștere în ultimul secol

În zona înaltă din Munții Retezat, cel puțin șase luni pe an se înregistrează temperaturi medii negative, iar în alte 4 – 6 luni, cu excepția verii, temperaturile oscilează în jurul valorii de 0 grade Celsius.

În Munții Retezat, și nivelul precipitațiilor anuale a înregistrat creșteri în ultimul secol, ajungând în prezent la circa 1.000 mm pe an.

În urma analizei evoluției valorilor medii multianuale pe zece ani ale precipitațiilor, pentru perioada 1901 - 2019, se remarcă o creștere ușoară a cantității medii a acestora, la nivelul unui secol, cu circa 40 mm”, arată autorii planului de management.

În ultimul secol, au fost ani în care ploile intense au fost extrem de violente și intense și au transformat peisajul unor văi din Retezat.

„Precipitaţiile atmosferice au valori ridicate la staţiile Cuntu – 1.301,6 mm și Ţarcu – 1.177,7 mm, aflate la peste 1.400 m altitudine, în timp ce în zona joasă se înregistrează doar 746,1 mm la staţia Petroşani. Ceea ce este important de reţinut este faptul că pentru staţia Ţarcu 40 la sută din cantitatea de precipitaţii provine din ninsoare, numărul mediu de zile cu ninsoare fiind de peste 125, din 152 de zile cu precipitaţii de peste 0,1 mm”, arată autorii planului de management.

Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt iunie, iulie și mai, iar cele mai sărace sunt octombrie și martie.

Parcul Național Retezat, prima rezervație a naturii din România

Retezatul, situat în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara. are o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare fiind în zone de protecţie strictă sau integrală.

Este și unul dintre cele mai înalte ținuturi montane din România, având piscurile Peleaga și Păpușa, care depășesc 2.500 de metri, Vârful Retezat, de 2.485 de metri, dar și alte aproape 30 de vârfuri cu înălțimi peste 2.300 de metri.

La poalele lor se înfățișează marile căldări glaciare, împodobite de cele peste 50 de lacuri glaciare, aflate – multe dintre ele - la peste 2.000 de metri altitudine.

Căldările uriașe, lacurile, circurile glaciare (bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii ghețarilor), văile glaciare în trepte, morenele și grohotișurile fac din Retezat ținutul care a păstrat cele mai bogate și mai răspândite urme ale erei glaciare.

„Retezatul central a fost lăcaşul unei glaciaţii grandioase. Toate formele de circuri glaciare sunt reprezentate aici şi dezvoltarea lor e aşa de mare, încât ca urme ale vechilor reliefuri nu au mai rămas decât creste ascuţite, uneori formate din blocuri îngrămădite, care se prăvălesc încă în mod constant”, arăta savantul Em. Martonne, în lucrarea „Alpii Transilvaniei”, din 1907.

La poalele șirurilor de creste înzăpezite ale Retezatului, pădurile seculare, străbătute de numeroase pârâuri repezi și curate, ascund o faună sălbatică bogată, rar deranjată de oameni. De aproape un secol, Retezatul a fost declarat rezervație a naturii, iar intervențiile oamenilor pe teritoriul său au fost limitate.

Parcul Naţional Retezat, prima rezervație a naturii din România, asigură un echilibru al faunei, aici existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul.

Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Parcul Național Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere, un număr de două ori mai mare față de cel cunoscut la începutul anilor ´90.