Video Castelul Corvinilor își dezvăluie secretele. Enigma domnitorilor din Sala Dietei, aproape dezlegată

Restaurarea picturilor murale din Sala Dietei a Castelului Corvinilor ar putea dezlega una dintre cele controversate enigme ale monumentului istoric, apariția, printre frescele secolului al XVII-lea, a unor chipuri ce ar putea fi ale domnitorilor Matei Basarab și Vasile Lupu.

Un mister al Castelului Corvinilor din Hunedoara ar putea fi dezlegat după mai multe secole, odată cu lucrările de restaurare a picturilor din Sala Dietei.

„De câteva zile, o echipă de specialiști în domeniu (restauratori atestați) a demarat restaurarea frescelor existente pe arcadele din latura vestică a Sălii Dietei. Restauratorii au de făcut o muncă extrem de migăloasă, deoarece frescele originale (din secolul al XVII-lea) se află sub mai multe straturi de tencuială aplicate succesiv până în secolul al XIX-lea”, a informat Primăria Hunedoara.

Printre picturile care înfățișează castele și personaje ale epocii în care Castelul Corvinilor se afla sub stăpânirea principelui transilvan Gabor Bethlen (1580–1629) se află și două portrete care, potrivit tradiției, i-ar înfățișa pe Matei Basarab (1580–1654) și pe Vasile Lupu (1595–1661), doi dintre domnitorii străluciți ai secolului al XVII-lea – rivali, dar apreciați pentru contribuțiile culturale și religioase la dezvoltarea țărilor române.

Voievozii rivali, puși pe același perete

Vasile Lupu, domn al Moldovei în perioada 1634–1653, este amintit de istorici pentru Pravila lui Vasile Lupu, un cod de legi aspre al Moldovei medievale. S-a remarcat și prin luxul vieții de palat, însă este mult mai cunoscut ca unul dintre marii ctitori de biserici din Moldova. Potrivit istoricilor, în cele aproape două decenii de domnie, a ridicat din temelii 15 biserici și a refăcut alte 14 edificii religioase. Cea mai cunoscută dintre ele este Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, pe care a înzestrat-o cu moaștele Sfintei Parascheva.

Matei Basarab a domnit în Țara Românească în perioada 1632–1654 și este remarcat de istorici ca fiind un mare susținător al culturii și tiparului. A fondat tipografii, a încurajat apariția de cărți religioase și de legi și a ctitorit peste 40 de biserici și mănăstiri. A fost rival al lui Vasile Lupu, pe care l-a învins în Bătălia de la Finta, din 27 mai 1653, punând capăt ambițiilor acestuia de a controla Moldova și Țara Românească.

Considerați de unii istorici drept adversari, cei doi domnitori ar fi fost înfățișați alături în portretele din Sala Dietei. Frescele au fost cercetate de istorici la mijlocul anilor ’50, când Sala Dietei a fost restaurată. Atunci se aflau într-o stare avansată de degradare, după ce, cu un secol în urmă, în 1854, Castelul Corvinilor a fost devastat de un incendiu.

Istoricul de artă Oliver Velescu a arătat atunci că legenda conform căreia portretele i-ar putea reprezenta pe cei doi domnitori naște îndoieli.

„O tradiție mai nouă a atribuit, fără temei, două dintre portrete lui Matei Basarab și Vasile Lupu. De la început trebuie însă spus că domnia lui Gabriel Bethlen nu a fost contemporană cu a celor doi domni. Bethlen moare la 15 noiembrie 1629, iar Matei Basarab ocupă scaunul domnesc după 25 octombrie 1632, iar Vasile Lupu în 1634. Totuși, tradiția, credem, are un anumit temei istoric. Dacă se ține seama de faptul că, între portrete, se distinge și figura unui pașă, înțelegem că nu poate fi vorba aici de o galerie de familie, cum se obișnuia la alte castele feudale, ci de personalități politice contemporane cu principele Bethlen. În felul acesta, ipoteza existenței, între portretele de la Hunedoara, a unor domnitori români este foarte plauzibilă”, informa Oliver Velescu, în 1968.

Cine ar putea fi aliații lui Gabor Bethlen

În sprijinul acestei ipoteze, adăuga istoricul de artă, pare mai degrabă să figureze aici chipul lui Radu Mihnea, domnul Țării Românești, și al lui Ștefan Tomșa, domnul Moldovei, „care au sprijinit cu trupele lor pe Gabriel Bethlen în lupta pentru ocuparea tronului”, sau al lui Gavril Movilă, următorul domn – din 1616 – al Țării Românești, cu care se încheiase și un tratat de alianță.

„Această galerie ar putea confirma, într-un fel, și una dintre concepțiile politice ale lui Bethlen, care a dus lupte cu habsburgii – având și sprijinul domnilor români – pentru consolidarea principatului autonom al Transilvaniei, urmărind unirea celor trei țări române sub sceptrul său, într-un regat al Daciei. Care dintre figurile respective l-ar reprezenta pe unul dintre domnii români amintiți este greu de spus. Inscripțiile nu se mai păstrează, fiind distruse în timpul marelui incendiu, iar detaliile de costum vizibile în medalioane nu sunt concludente”, afirma Ovidiu Velescu.

În secolul al XVII-lea, costumul domnesc din Țările Române nu era deosebit de cel al nobililor, iar portretele puteau reprezenta și figurile unor feudali din Transilvania, contemporani cu Gabriel Bethlen, arăta istoricul. Restauratorii nu au ajuns încă la portretele din secolul XVII, acestea fiind la nivelul superior al Sălii Dietei.

Restaurarea a salvat și portretele medievale ale Huniazilor

În ultimii ani, lucrările de restaurare derulate la Castelul Corvinilor au însemnat refacerea unora dintre cele mai vechi portrete ale lui Ioan de Hunedoara.

Pictura murală în care este înfățișat voievodul, în vremea adolescenței sale, datează din secolul al XV-lea și decorează Loggia Matia, de la etajul castelului medieval. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a fost descoperită de savantul Aranyi Lajos, a stat vreme îndelungată ascunsă sub câteva straturi de tencuială.

Tencuiala a salvat-o de cele cinci incendii care au cuprins, de-a lungul timpului, Castelul Corvinilor.

Cel mai puternic dintre ele a avut loc în 1854 și a mistuit o mare parte din castel. Potrivit reprezentanților Muzeului Castelului Corvinilor, pictura din vremea regelui Matia este singura frescă laică din secolul al XV-lea care se păstrează într-o stare atât de bună în Transilvania. Ioan de Hunedoara și mama sa sunt personajele principale înfățișate în scenele care redau povestea Corvinilor.

Sala Dietei, construită de Huniazi

Aflată la primul etaj al Castelului Corvinilor, deasupra Sălii Cavalerilor, Sala Dietei a fost construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în vremea Huniazilor. Meșterii francezi ar fi înălțat aripa de apus, care cuprinde cele două mari săli gotice, cunoscute sub numele de Sala Cavalerilor și Sala Dietei, iar în partea de răsărit, capela castelului. Această ipoteză nu a putut fi confirmată încă prin documente, afirma Oliver Velescu.

Sala, spațioasă și înaltă, cu arhitectură gotică și renascentistă, cu bolți cu nervuri ogivale, coloane masive și ferestre înalte, a fost locul unde se țineau întruniri oficiale, recepții și consilii. Denumirea „Sala Dietei” este improprie, arată istoricii, deoarece Dieta Transilvaniei, adunarea nobililor care lua decizii politice și economice, nu s-a întrunit niciodată la Hunedoara.

„Sala Dietei a fost botezată astfel în secolul al XIX-lea de un autor care, plin de fantezie, scria că, în timp ce bărbații dezbăteau problemele de actualitate, jupânițele se retrăgeau în logii, de unde asistau la dezbateri – o imagine inspirată, desigur, din aspectul parlamentelor moderne, dar care nu își are locul aici. În realitate, sala de la etaj era locul de consiliu al seniorului cu vasalii săi, numiți în actele medievale servientes. Vasalii, în schimbul protecției acordate de suzeran, erau datori să-l slujească cu credință, ajutându-l cu sfatul și spada ori de câte ori acesta o cerea”, afirma Oliver Velescu.

Pereții săi au fost decorați cu fresce și medalioane pictate (unele încă vizibile), reprezentând personaje istorice și castele. Pe partea superioară a pereților s-au păstrat urmele arcelor ogivale (arce frânte), care dovedeau că și această sală a avut un aspect gotic, cu bolți pe nervuri de piatră ce se sprijineau pe coloane, la fel ca în Sala Cavalerilor, adăuga istoricul Oliver Velescu.

Gabor Bethlen a transformat-o în dormitor

În secolul al XVII-lea, Sala Dietei a fost distrusă pentru a fi recompartimentată pe două niveluri, fiecare cu câte trei încăperi. La etajul nou format existau camere simple, despre care nu se cunoaște nimic deosebit. În schimb, despre cele de la parter, cărturarii din trecut arătau că aici se aflau, în succesiune, camerele numite „a Doamnei”, „a Domnului” și „sufrageria”.

„Pereții acestor încăperi au fost împodobiți, potrivit gustului epocii, cu elemente de stucatură, din care s-au păstrat pe pereți doar fragmente prea mici pentru a permite o evaluare a valorii lor artistice. Fiind un material foarte puțin rezistent, stucatura s-a deteriorat mai întâi în timpul folosirii necorespunzătoare a castelului în secolul al XVIII-lea, și ulterior, din cauza incendiului și a intemperiilor, în perioada în care castelul a rămas fără acoperiș”, arăta Oliver Velescu.

În sufragerie, pereții au fost împodobiți cu o galerie de portrete ale domnitorilor contemporani cu principele Gabriel Bethlen, însă și aceste medalioane s-au pierdut în timp.

Restaurări la castelul Corvinilor, cu fonduri europene

Sala Dietei a fost refăcută între 1956–1957 pe baza urmelor arhitecturale și a fragmentelor originale găsite în castel, iar în prezent se află într-un nou proces de restaurare, concentrat pe vechile sale picturi.

Începută în 2024, cu fonduri europene, etapa a doua de restaurare a Castelului Corvinilor vizează lucrări complexe de consolidare și de reabilitare a unor monumente care nu au putut fi cuprinse în proiectul derulat începând din 2019 la castel.

Printre acestea se numără restaurarea mai multor fresce interioare și exterioare, cele mai importante fiind cele din Sala Dietei și de pe Turnul Buzdugan.

De asemenea, este vizată înlocuirea pardoselii din Sala Cavalerilor, refacerea celor două poduri de acces, restaurarea Gropii Urșilor și punerea acesteia în circuitul de vizitare, realizarea unui planșeu pe Terasa de Artilerie, refacerea armurii Cavalerului din vârful Turnului Buzdugan, repararea acoperișului (acolo unde este nevoie), curățarea fântânii din curtea interioară, refacerea instalațiilor electrice și de iluminat.