Tot mai mulţi "sclavi" la muncă în Giurgiu

Sute de sesizări adresate Inspectoratului Teritorial de Muncă reclamă faptul că angajatorii încurajează munca la negru

Într-o sesizare anonimă, expediată la data de 12 noiembrie 2010,  pe adresa ITM Giurgiu, şi care începea cu „SOS” şi se termina cu îndemnul „Salvaţi specia umană!”, se semnala faptul că o firmă din Mihăileşti obligă angajaţii să lucreze câte 17-20 de ore pe zi, în condiţii de muncă improprii, „în ritm de sclavi”, oamenii fiind plătiţi cu întârziere şi cu bani puţini.

Deşi alarmant, mesajul nu a fost luat în seamă de inspectori ITM, din cauză că era anonim.

„Legea interzice să se dea curs sesizărilor anonime. Cei care fac reclamaţii trebuie să le  semneze şi să precizeze adresa  la care li se poate răspunde în termenul legal de 30 de zile”, a precizat Robert Bene, consilier pe probleme de relaţii cu presa şi cu publicul din cadrul ITM Giurgiu.

„Orice reclamaţie către ITM este confidenţială, aşa că numele celui care ne sesizează nu este făcut cunoscut”, a menţionat consilierul Bene.

Agenţii comerciali se reclamă între ei

Domeniile în care se înregistrează cele mai multe cazuri de muncă la negru sunt, ca în toată ţara, construcţiile, comerţul şi confecţiile.

Ceea ce s-a observat, însă, la ITM Giurgiu, de la începutul acestui an şi până la 31 octombrie, este că tot mai mulţi agenţi comerciali reclamă alţi agenţi comerciali, care, utilizând munca la negru, practică preţuri de dumping, făcându-le concurenţă neloială.

Numărul de reclamaţii legate de munca la negru a fost, până la 31 octombrie 2010,  de aproximativ 360, comparabil cu cel de anul trecut.

„Feomenul muncii la negru este un adevărat fagel care e posibil să se extindă. Tot mai mulţi angajatori par că se <molipsesc  de această boală>” a spus Robert Bene.

El a precizat că în urma controalelor efectuate la 523 de firme, din judeţ şi din municipiu, la 287 dintre ele, adică aproape la jumătate,  s-au găsit nereguli care au constat în prelungirea abuzivă a programului de lucru, neacordarea  zilelor libere din weekend, neefectuarea concediilor de odihnă, disponibilizări şi, apoi reangajări, fără carte de muncă, trecerea pe cartea de muncă a unui salaraiu, mai mic decât cel real etc.

„Muncitorul la negru, o fantomă”

În opinia consilierului Robert Bene, cei care acceptă să lucreze la negru, pierd din start, pentru că doar la tribunal, cu martori, pot dovedi că au lucrat şi nu au fost plătiţi.

„În plus, când îi cauţi pe teren, devin de negăsit, de parcă ar fi fantome, aşa că în 2010 am depistat doar 197 de cazuri.  Iar faptul că nu-şi semnează reclamaţiile, acestea nu pot fi luate în consideraţie”, a explicat consilierul Robert Bene.