Preţurile uriaşe lasă ANL-urile fără proprietari

În municipiul Giurgiu, niciunul dintre cei aproape 200 chiriaşi „titulari” ai locuinţelor de tip ANL nu şi-au manifestat interesul de a deveni proprietari. Noile reglementări ale Guvernului precum şi buzunarul tot mai gol sunt motivele pentru care giurgiuvenii evită să cumpere spaţiile locative.

Instabilitatea legislativă nu îi mai miră pe funcţionarii din cadrul Primăriei. Cristian Trăistaru, şeful compartimentului de administrare a patrimoniului, susţine că legea care dă dreptul unui chiriaş al locuinţelor de tip ANL să cumpere locuinţa respectivă de la stat este nepotrivită.
Dacă în anul 2009, atunci când Primăriile urmau să stabilească preţurile de vânzare a locuinţelor, se „strânseseră” zece cereri pentru cumpărare, modificările ulterioare i-au îndepărat şi pe puţinii „clienţi” care nu s-au întors să îşi reînnoiască cererile respective.
„Ordonanţele de Guvern numerele 14 şi 33 din acest an au modificat normele metodologice stabilite iniţial în anul 2009. Dacă atunci se dădea posibilitatea chiriaşilor să le cumpere însă autorităţile locale să stabilească preţul fiecăreia în funcţie de vechime, suprafaţă, dotări sau zonă, acum preţul este stabilit la nivel guvernamental şi este unul fix pentru toată ţara” spune Trăistaru.

15.000 de euro preţul minim
Astfel, legea stabileşte ca preţul unui metru pătrat al unui spaţiu locativ de tip ANL să fie de 407 euro fără TVA, indiferent de zonă. „Cel mai puţin măsoară o garsonieră, care începe de la 30 de metri pătraţi. Suprafaţa totală a apartamentului cu trei camere poate ajunge şi la 75 de metri pătraţi” afirmă funcţionarul. La un calcul simplu, o garsonieră poate fi cumpărată cu preţuri între 15.000 şi 17.000 de euro, un apartament cu două camere costă între 25.000 şi 28.000, pentru ca un apartament cu trei camere să treacă de 35.000 de euro. Sume astronomice, dacă ne gândim că două dintre cele trei zone în care sunt construite locuinţele de tip ANL se află în zone de periferie.
„Mi se pare absurd ca acelaşi preţ să fie şi pentru cineva care locuieşte la marginea oraşului dar şi pentru cineva care locuieşte într-o zonă relativ centrală. În felul ăsta îi îndepărtăm pe oameni” spune Trăistaru care susţine că şi celelalte oraşe din ţară de talia Giurgiului, se confruntă cu aceleaşi probleme: nu există interes pentru cumpărarea locuinţelor din cauza preţului.
În acest moment, în municipiul Giurgiu există 9 blocuri de tip ANL cu un total de 197 de spaţii locative. În afara acestora, sunt începute alte două proiecte, cu un total de 175 de apartamente, marea majoritate urmând să fie date în folosinţă anul viitor. Primul bloc a fost dat în folosinţă în anul 2002, iar numărul celor care au depus până acum dosare pentru a primi o astfel de locuinţă este de 3.111, prima cerere fiind înregistrată în anul 1999.

„În 2009 am depus o cerere prin care doream să cumpărăm apartamentul. Acum mai lucrează doar soţul. De unde să dăm un miliard de lei?” Maria Ioan, chiriaşă ANL