Magdalena Radu, avocata care salvează animalele fără stăpân
0Preşedinte voluntar al ONG-ului Phoenix pentru protecţia animalelor încearcă, alături de voluntari din toată Europa, să implementeze ideea unor "oraşe ale animalelor" în locul ţarcurilor.
Învăţată de familie să iubească tot ce a lăsat Dumnezeu pe pământ, Magdalena a sărit în sprijinul câinilor şi pisicilor abandonate încă de copil. „ Aşa m-am născut de fapt, iubind. Şi bunicii mei mi-au insuflat dragostea pentru toate fiinţele. Am fost voluntară de mică”, spune femeia amintindu-şi cum ducea acasă în braţe, toţi puii de căţel găsiţi aruncaţi în spatele blocurilor.
Din 2007, când a înfiinţat ONG-ul Phoenix, Magdalena Radu a salvat de pe străzi sute sau chiar mii de animale lovite de maşină, otrăvite, bătute cu cruzime de oameni sau chiar împuşcate, ori pur şi simplu abandonate. Le-a dus tot la mama sa, la curte, i-a vindecat şi i-a dat spre adopţie. „ Am rulat în ultimii ani circa 500 de animale. Îi cazez, îi fac bine şi apoi le caut o familie. Am sprijinul a altor 20 de voluntari ai Phoenix, cei mai mulţi din Bucureşti care fac acelaşi lucru ca şi mine”, ne mai spune Magdalena.
Adopţii în străinătate
Legat de procesul de adopţie al animalelor fără stăpân, avocata ne-a mărturisit că foarte puţini giurgiuveni au luat acasă căţei sau pisici. „ Anul acesta, am dat în Giurgiu spre adopţie doar cinci căţei, doi la nişte prieteni şi trei bishoni la trei tinere. Cele mai multe adopţii se fac către Bucureşti, Braşov, Sibiu şi chiar în străinătate, în Germania, Franţa şi Austria”.
Magdalena Radu îşi aminteşte unul dintre cele mai impresionante cazuri cu care a trebuit să se confrunte. Căţeluşa Ema un metis de lup cu husky, a fost găsită de avocată, împuşcată pe un câmp din Giurgiu. „ S-a întâmplat chiar la o campanie de castrări de anul trecut. Din cauza rănilor, Ema a rămas cu cocoaşă şi cu mersul greoi, dar s-a făcut bine şi a fost adoptată de o familie din Viena”, spune femeia. Acum, în curtea mamei sale, îşi aşteaptă stăpânii mai mulţi câini şi pisici salvate de pe străzile Giurgiului. Este vorba despre un metis de Border Collie, un Boxer, Pekinezi, sau metis de Teckel, precum şi mai multe pisici.
Preferă să nu povestească aspectele negative ale experienţei ei în lupta pentru protecţia animalelor pentru că, zice Magdalena, educaţia se face prin exemple pozitive. „ Ne place să dăm vina unii pe alţii pentru tot ce nu este bine, dar ţine de gradul de civilizaţie al fiecăruia pentru a face ceva”.
Magdalena Radu nu este adepta ţarcurilor şi promovează, alături de marile organizaţii mondiale pentru protecţia animalelor, pe lângă adopţie şi crearea „oraşelor animalelor”. „Am participat recent la o conferinţă internaţională, unde toate ţările europei au dezvoltat ideea de închidere a tuturor adăposturilor de animale şi crearea unor oraşe. De fapt este vorba despre amenajarea unui spaţiu mult mai larg decât acela al unui ţarc, iar animalele să fie îngrijite de voluntari, ca într-un mediu natural”.
PROFIL
NĂSCUTĂ: 21 OCTOMBRIE 1974, DOLJ
PROFESIE: AVOCAT
FAMILIE: CĂSĂTORITĂ
Ce-i place: „În afară de protecţia animalelor? Filmele îmi plac, iar la oameni... Partea bună a lucrului cu animalele este că am descoperit oameni deosebiţi, minunaţi care mi-au devenit prieteni”, spune Magdalena.
Ce nu-i place: „Nu-mi place prostia şi fudulia şi cu asta am cuprins tot”, mai zice ea.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
1. În afară de castrarea animalelor, cum poate fi soluţionată problema fiinţelor fără stâpân?
„Prin educaţie, evident. Am luat legătura cu organizaţia internaţională DogTrust, şi începem un parteneriat cu un ONG din Capitală pentru o amplă campanie de educare. Îmi doresc ca alături de noi să se implice şi autorităţile. Este necesară educaţia, necesară şi urgentă. Campania va presupune întâlnirila şcolile generale cu elevii din clasele I-IV, ore în care copiii vor învăţa despre relaţia omului cu natura, cu animalele”.
2. Cine sunt mai receptivi la educaţia privind protecţia animalelor, copiii sau adulţii?
„Copiii până în 13 ani, dar predomină cei cu o educaţie sănătoasă de acasă”.