Ion Bătrânu (profesor de matematică, locul II în Topul celor mai iubiţi profesori giurgiuveni) iubeşte matematica încă din clasa a doua

Născut la 4 aprilie 1956, în comuna Toporu, judeţul Giurgiu, profesorul de matematică Ion Bătrânu, cadru didactic al şcolii cu clasele I – VIII „Acad. Marin Voiculescu” din Giurgiu a fost votat de giurgiuveni, ajungând pe locul II în topul realizat de giurgiu.adevărul.ro

De trei decenii, Ion Bătrânu îi ajută pe elevi să descopere tainele matematicii, fiind, pe rând, profesor la Liceul „N. Cartojan” – Giurgiu, la Şcoala Băneasa, la Şcoala Generală nr. 10, apoi la Şcoala nr. 8, pe care a condus-o din stadiul de şantier.

Pasiunea pentru matematică i-a insuflat-o fosta învăţătoare, Ileana Grosu, care, în clasa a II-a, a constatat că Ion Bătrânu poate face carieră în domeniu. A intrat primul la Liceul Industrial de Chimie din Turnu Măgurele, şi timp de patru ani a fost primul, de fiecare dată, terminând şef de promoţie.

Abonat la olimpiadele de matematică, fizică sau chimie, dar şi de limba română, cel care, peste ani, avea să devină unul dintre cei mai iubiţi profesori de matematică a avut norocul unui dascăl excelent de matematică în cei patru ani de liceu.

La facultate, a beneficiat de compania selectă a unor copii de matematicieni, ceea ce l-a impulsionat, în continuare, să fie printre cei mai buni.

„Dacă la liceu am tras să rămân un lider al generaţiei mele, la facultate a trebuit să dovedesc celorlalţi că sunt capabil să fiu printre cei mai buni, chiar dacă în familie nu  am avut matematicieni”, declară profesorul Ion Bătrânu.

Printre realizările sale se numără înfiinţarea, în anul 2000, a primului Colegiu Universitar Româno-Bulgar, baza actualului BRIE, care, în anul 2004, s-a transformat în Facultate de Economia Mediului.

Copiii de azi nu mai sunt responsabili

Cu ani în urmă, lucrul în plus la matematică era o plăcere pentru mulţi dintre foştii elevi ai profesorului Ion Bătrânu. Acum, copii care să iubească matematica sunt din ce în ce mai puţini, chiar şi în şcoala generală. Cât îi priveşte pe cei de liceu, aceştia nu mai sunt responsabili de faptul că au nevoie de această materie, obligatorie la bacalaureat.

„Nu ştiu care să fie cauza. Poate fi vorba despre situaţia economică, a învăţământului în general, dar poate fi vorba şi despre democraţia prost înţeleasă. Şi mai avem o problemă, a lipsei modelelor reale de viaţă şi, mai ales, a mediatizării acestora”, spune Ion Bătrânu.

Niciunul dintre copii nu i-a călcat pe urme

Soţia profesorului Ion Bătrânu, Onelia, este tot cadru didactic. Predă chimia la două şcoli generale şi la un liceu din municipiu. În schimb, niciunul dintre cei doi copii nu a îmbrăţişat cariera didactică. Fiul cel mare a urmat facultatea de drept şi ASE-ul, cel mic fiind absolvent al Academiei de Poliţie, actualmente masterand la SNSPA. „Nu i-am forţat niciodată, i-am lăsat să îşi aleagă singuri drumul în viaţă”, afirmă profesorul Bătrânu.

Pasionat de sport (fotbal, tenis de câmp) dar şi mare iubitor de plante, profesorul Ion Bătrânu îşi doreşte ca, la pensie, să se retragă undeva, într-o căsuţă, la ţară.

Lipsă de cadre didactice pregătite

Marele regret al profesorului de matematică Ion Bătrânu este că nu mai vin cadre didactice din urmă. Cine termină acum o facultate de matematică, nu mai vine în învăţământ, pe 700 sau maxim 800 de lei, ci preferă să lucreze într-o firmă multinaţională de cele mai multe ori, pe sume chiar de cinci ori mai mari.

Scăderea numărului de profesori se resimte cel mai bine la întâlnirile ocazionate de concursurile de matematică. Dacă acum câţiva ani, se întâlneau peste 30 de cadre didactice, acum, cu greu, se strâng 12 profesori de matematică.