Virusolog român din SUA, despre variola maimuţei: „Nu e nicio mare resetare, nicio mare vrăjitorie...“
0Virusologul român Cristian Apetrei, profesor de boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh (SUA), susţine că monkeypox sau „variola maimuţei“ nu este o boală care să ne îngrijoreze din cale-afară, în condiţiile în care au fost depistate mii de cazuri in Africa în cursul ultimilor 50 de ani.
Dr. Cristian Apetrei face o serie de lămuriri despre variola maimuţei, afirmând că „monkeypox n-are nici pe departe transmisibilitatea variolei sau a SARS-CoV-2, şi că este mult mai puţin patogenă decât variola”.
„Nu e nici o mare resetare, nici o mare vrăjitorie, nici gut feeling, biocurenţi sau vreo previziune de-a lui Nostradamus”, susţine virusologul român, stabilit în SUA.
Potrivit dr. Apetrei, boala nu are transmisibilitatea variolei, dar se transmite de la om la om, mai ales prin secreţii. „Asta înseamnă şi saliva sau secreţiile respiratorii din tuse sau strănut! Şi cum noi ştim că sunt ceva probleme cu comportamentul pe stradă, asta înseamnă că trebuie oarecare prudenţă”, susţine virusologul român.
Mortalitatea nu este cea din variolă (de până la 30%), dar nici nu-i floare la ureche, afirmă specialistul.
„Se estimează că în cursul ultimilor 10-20 de ani, ratele cumulate ale mortalităţii prin monkeypox au fost undeva între 3-6%. Din nou, totul se reduce la R0. Care în cazul monkeypox a fost calculată a fi în jur de 0.32-0.35. Suficient de jos pentru ca să nu se producă răspândire explozivă. Reamintesc: un R0=0.32 înseamnă că, într-o populaţie complet susceptibilă, un individ cu monkeypox poate infecta cu success 0.32 alţi indivizi. Asta prin definiţie nu ridică probleme”, explică virusologul.
Evident, sunt întotdeauna posibile clusteruri, susţine dr. Apetrei: „Dacă virusul se transmite prin secreţii şi intră într-o populaţie susceptibilă cu obiceiuri la risc, vom putea vedea numeroase transmiteri secundare”.
Boală nu are neapărat rezervorul la maimuţe. "Că atunci ar fi trebuit să ne temem doar pe plajă la pozele clasice. Se pare însă că rezervorul natural al virusului sunt rozătoarele. Ceea ce înseamnă că populaţia unde şobolanii aproape au ajuns animale de companie (mă refer acum doar la număr, nu la dimensiunile lor care sunt acelea ale unui căţel mai mititel) e la risc major. Faptul că unii cetăţeni ai planetei se aşteptau că monkeypox să înceapă să zburde nu-i face pe aceştia nici conspiratori şi nici vrăjitori. După cum am mai spus, e suficient să pui mâna pe orice carte de boli emergente şi ai să găseşti acolo informaţia", spune doctorul.
Specialistul a făcut şi lista infecţiilor cu cel mai mare potenţial pandemic:
a. Febra hemoragica de Crimea-Congo
b. Bolile filovirale (i.e., Ebola & Marburg)
c. Coronavirusurile emergente inalt patogene relevante pentru om (MERS Co-V & SARS)
d. Febra de Lassa
e. Nipah si Hendra
f. Virusul febrei Vaii Rift
g. monkeypox
h. O noua boala (asta se intampla cu un an inainte de ZIKA)
"Nu e nicio mare resetare, nicio mare vrăjitorie, nici gut feeling, biocurenţi sau vreo previziune de-a lui Nostradamus. Au fost doar experţi din toate domeniile legate de emergenţa patogenilor şi răspândirea lor în populaţiile umane, care au judecat la rece şi pe baza de modelare. Evident, pentru Năzdrăvănei, o astfel de abordare este o erezie profundă deoarece ei consideră că ştiinţă este atunci când ne dăm cu părerea şi atât. Am văzut că nici nu s-a anunţat bine că circulă monkeypox, că au şi început conspiraţiile legate de vaccin", scrie virusologul român.
Dr. Cristian Apetrei este profesor român în Departamentul de Microbiologie şi Genetică Moleculară, membru în Centrul pentru Cercetarea Vaccinului şi în Programul Postuniversitar în Microbiologie şi Imunologie (PMI) de la Universitatea din Pittsburgh, SUA.