VIDEO A reapărut insula din mijlocul Dunării, din dreptul Galaţiului. Bancul de nisip e mai mare ca niciodată
0Insula, despre care specialiştii spun că va deveni permanentă cu timpul, are peste un kilometru lungime şi peste 200 metri lăţime. Formarea ei va duce, după toate probabilităţile şi la reapariţia celebrei plaje Cocuţa, care a dispărut după dragajele de acum câteva decenii.
Insula din mijlocul Dunării, din dreptul oraşului Galaţi, a ieşit din nou la suprafaţă şi este mai mare ca niciodată. Fâşia de nisip are peste un kilometru lungime şi până la 200 de metri lăţime. Specialiştii apreciază că deşi deasupra apei are până la cel mult un metru, de fapt bancul de nisip are o înălţime de peste 10 metri, restul aflându-se sub apă.
Vă reamintim că insula de nisip a fost semnalată pentru prima oară acum şase ani, la vremea respectivă fiind un adevărat obiectiv turistic local. Cu acelaşi prilej s-a aflat că insula mai apăruse la suprafaţă şi până în urmă cu circa cinci decenii, însă autorităţile din acea vreme au făcut o dragare amplă a cursului Dunării.
După cum ne-a explicat un veteran al navigaţiei gălăţene, fostul pilot Ioan Ghe. Tofan, motivul este acela că existau temeri că mărirea bancului de nisip ar putea forţa fluviul să erodeze accelerat faleza Dunării în dreptul oraşului Galaţi. Lucrările au dus la dispariţia pentru o vreme a insulei, însă au dus şi la distrugerea celebrei plaje Cocuţa, aflată pe malul tulcean al fluviului.
Amintita plajă fusese, circa un secol, principalul loc de distracţie al gălăţenilor, în perioada 1960-1980, mii de oameni adunându-se în zilele de sărbătoare să facă plajă acolo. Zona căpătase şi un complex turistic cu restaurant şi terase, chioşcuri de răcoritoare şi îngheţată samd, dar după ce plaja a fost erodată de fluviu, totul a dispărut.
Aproape o jumătate de secol i-a luat Dunării pentru a reface bancul de nisip din dreptul Galaţiului. În cea mai mare parte, nisipul aluvionar este adus de Siret, care se varsă în Dunăre doi kilometri în amonte, iar faptul că în ultimii 20 de ani carierele de balast de pe râu s-au tot înmulţit a dus la creşterea cantităţii de nisip ajunsă în Dunăre.
Autorităţile spun că pe viitor ar trebui să ne aşteptăm ca bancul din dreptul Galaţiului să devină insulă permanentă. Anul trecut, reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi au anunţat că au făcut măsurătorile necesare şi că au introdus noua formă de relief în hărţile de navigaţie.
Deşi fenomenul formării insulei a produs destul de multe „valuri” în presă, trebuie spus că nu avem de-a face cu un lucru tocmai ieşit din comun pe cursul Dunării. La şase kilometri în amonte (spre Brăila) există insula cu numele Veriga, lungă de 1,5 km şi lată de 80-200 de metri, care s-a format în urmă cu circa 50-60 de ani, ca în acelaşi mod. Acum este acoperită de copaci şi pare veche de când lumea.
De asemenea, 15 kilometri în aval (aproape de confluenţa Prutului cu Dunărea) se află Insula Cailor, o formaţiune sedimentară mult mai veche, care apare şi în relatări vechi de peste un secol. Insula are aproape doi kilometri lungime şi circa 500 de metri lăţime şi este denumită aşa deoarece pe ea trăieşte o herghelie de cai sălbatici.
Revenind la cea mai recentă insulă de pe Dunăre, acesta a devenit vizibilă din anul 2014 (când avea la suprafaţă doar câţiva metri pătraţi), iar cu timpul s-a tot extins şi s-a înălţat. Potrivit cartografierii făcute de AFDJ, are 800-900 de metri lungime şi 80-100 de metri lăţime atunci când cota fluviului se înscrie în nivelul mediu (200-400 cm), însă poate ajunge la peste 2,5 km lungime şi peste 200 m lăţime dacă nivelul fluviului scade sub 100 cm.
Trebuie spus că nivelul Dunării este măsurat convenţional şi nu reprezintă de fapt adâncimea fluviului. Astfel, la o cotă hidrologică de 100 cm, adâncimea şenalului navigabil a Dunării este, la Galaţi, de cel puţin 7,6 metri.
Faptul că insula tinde să devină permanentă a dat un avânt teribil, pe internet, gălăţenilor cu imaginaţie, care au căutat un nume peticului de pământ, dar s-au gândit şi la o serie de utilizări.
Astfel, au fost avansate denumiri precum „Cocuţa” (după plaja care a funcţionat în apropiere vreme de mai bine de un secol), „23 August” (după numele de dinainte de 1989 al localităţii IC Brătianu, aflată nu departe) sau „Lăţimea” (după o cunoscută baltă de pe malul tulcean).