Studentul basarabean "costă" dublu faţă de cel român!

Profesorii spun însă că merită să se cheltuie aceşti bani pentru promovarea românismului în Basarabia. În plus, creşterea numărului de studenţi basarabeni şcolarizaţi pe banii româneşti ar putea aduce beneficii şi bazei materiale a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.

Semnarea tratatului de colaborare dintre România şi Republica Moldova are printre efectele imediate şi reactivarea Facultăţii Trasfrontaliere de la Cahul. Asta după ce de mai mai bine de doi ani promoţiile de studenţi de acolo mergeau în lichidare şi niciun profesor de la Galaţi nu a mai mers la Cahul.

Avalanşă de studenţi

Odată reactivată, facultatea va avea din nou foarte mulţi studenţi. „Propunerile noastre sunt pentru 360 de studenţi moldoveni şi ucraineni la licenţă şi 100-120 de locuri pentru masteranzi", spune prof. Iulian Bîrsan, prorector cu strategia universitară şi relaţia cu Republica Moldova şi Ucraina.

În total vor fi rulate opt specializări, pentru fiecare dintre ele urmând să fie patru-cinci norme didactice. Calculul hârtiei arată că vor face naveta la Cahul aproape 100 de cadre didactice, pentru care vor primi diurne de aproximativ 11 dolari.

Alocaţia bugetară per student este în acest moment în jurul sumei de 3.000 de lei pe an. Pentru fiecare specializare alocaţia se calculează în funcţie de un coeficient de multiplicare.

„Pentru facultatea de litere, istorie şi ştiinţe economice coeficientul este 1, pentru ingineria produselor alimentare coeficientul este 1,75. Cei mai mari coeficienţi sunt la arte şi la medicină. Ei bine, aceşti coeficienţi sunt valabili pentru studentul român. Pentru cel de peste Prut, se dublează", spune profesorul Iulian Bîrsan.

Am încercat să aflăm de ce se preocupă atât de mult statul român de şcolarizarea, pe mulţi bani, a studenţilor din Republica Moldova.

„Păi, ducem acolo românismul. Este bine să avem dincolo de Prut oameni bine pregătiţi. Ne pot ajuta oricând şi pe noi, dar în primul rând vor ridica nivelul de trai al ţării lor, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană", spune rectorul Universităţii Dunărea de Jos, Viorel Mânzu.

„Îi învăţăm istoria noastră! Dar mai mult, îi ajutăm cu specializări pe care ei nu le au. La Chişinău este o singură universitate tehnică, iar la Cahul au doar specializări legate de exploatarea portuară. Noi le ducem inginerie şi alte specializări de care chiar au nevoie", spune la rândul lui Iulian Bîrsan.

Revitalizarea Facultăţii Transfrontaliere de la Cahul nu limitează însă accesul tinerilor din Basarabia către Galaţi. Ei pot veni pe cont propriu la Galaţi, să studieze la una din facultăţile Universităţii „Dunărea de Jos" sau pot prinde unul din locurile bugetate, rezervate studenţilor din Moldova.

Partea bună

Alocaţia dublă pentru studenţii basarabeni ar putea avea şi un alt efect benefic: ar fi bani mai mulţi pentru dotarea laboratoarelor. „În felul acesta efectele benefice s-ar putea răsfrânge şi asupra studentului român, care ar avea la dispoziţie o bază materială mult mai bogată", a mai spus rectorul Viorel Mânzu.

Număr dublu de locuri pentru basarabeni

Acordul dintre România şi Moldova prevede suplimentarea numarului de locuri bugetate pentru tinerii de peste Prut. De la 2.100 câţi sunt în prezent în România, la aproximativ 5.000. Adică ceva mai mult decât dublu.

Locurile sunt împărţite pe învăţământ preuniversitar, universitar şi port-universitar. La Galaţi studiază acum aproape 600 de studenţi din Republica Moldova, dintre care cei mai mulţi sunt la licenţă. Facultăţile preferate de ei sunt literele, teologia, dreptul şi ştiinţele economice.

Mai bine de jumătate dintre tinerii din Republica Moldova care studiază la Galaţi stau în Campusul studenţesc.