Scandal româno-bulgar pe Dunăre. Autorităţile române acuză Bulgaria că blochează circulaţia navelor pe fluviu

Potrivit AFDJ Galaţi, singurul sector de pe Dunăre unde şenalul nu are adâncimea stabilită prin convenţiile internaţionale este cel administrat de bulgari. Vecinii noştri nici măcar nu au utilaje de dragare. „Nu avem cum interveni în partea de Dunăre administrată de bulgari, pentru că riscăm să fim acuzaţi de deturnare de fonduri. Nu vrem să avem probleme cu legea şi cu justiţia”, a declarat Dorian Dumitru, director general adjunct al AFDJ.

Scăderea continuă a debitului Dunării provoacă dureri de cap atât navigatorilor, cât şi companiilor naţionale însărcinate cu administrarea şenalului navigabil şi a porturilor dunărene. Mai mult, este pe cale să declanşeze şi un incident diplomatic româno-bulgar.

În cadrul comandamentului pentru situaţii de urgenţă desfăşurat la Prefectura din Galaţi, reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) au atras atenţia supra faptului că există numeroase informaţii false cu privire la situaţia de pe Dunăre.

„Nu există nave blocate pe Dunăre în sectorul administrat de România. Sunt doar o serie de puncte unde, din cauza lucrărilor de dragare a şenalului, navele sunt în aşteptare pentru a trece una câte una”, a precizat Dorian Dumitru, director general adjunct la AFDJ Galaţi.

De altfel, conform avizului nr. 131 din 13 august 2015, emis de amintita instituţie, aceste zone de aşteptare vor continua să existe şi în perioada următoare.

„Se aduce la cunoştinţă navigatorilor că, începând cu data de 17.08.2015, pe Dunărea Fluvială, între Km 289 şi Km 292, pe ruta dintre Ostrovul Fasole şi Insula Ţării, lucrează complexul de dragaj “ANR 1764” cu salanda Ţiglina 5, pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie recomandate de Comisia Dunării. Activitatea se desfăşoară în şenalul navigabil intre limita dreapta a senalului şi centru”, precizează AFDJ.

Adâncimea minimă a şenalului, asigurată pe tot sectorul românesc

Dorian Dumitru a precizat că pe tot sectorul romînesc al Dunării este asigurată adâncimea minimă a şenalului navigabil, în conformitate cu reglementările internaţionale.

„Pe sectorul de la Sulina la Galaţi avem peste tot cel puţin 24 de picioare adâncime (N.R. 7,32 metri), cu un singur punct critic, la Isaccea, unde se fac dragaje. Între Brăila şi Giurgiu asigurăm, de asemenea, adâncimea de cel puţin 2,5 metri a şenalului, cu un punct de dragare la Ostrovul Lupului şi trei zone critice în zona Giurgiu, unde adâncimea este de numai 2,10 metri”, a arătat directorul general adjunct al AFDJ.

Un alt punct critic este în zona Cernavodă, acolo unde, la kilometrul 346, Dunărea nu are decât 1,5-1,8 metri adâncime. „Acolo nu sunt probleme de trafic naval, însă, deoarece am deviat circulaţia navelor pe canalul Borcea, care are adâncimea şenalului de peste 2,5 metri”, a mai precizat Dorian Dumitru.

Şenalul este în parametri şi pe sectorul Km 610-Porţile de Fier II, cu adâncimi de 2,5 metri la Bechet şi de 2,4 metri la Corabia.

Bulgarii nu draghează pentru că n-au utilaje

Potrivit conducerii AFDJ, problemele cele mai grave sunt pe sectorul de Dunăre administrat de bulgari (zona Ruse).

„Partea bulgară nu deţine niciun utilaj de dragare a şenalului. Ne-au spus de nenumărate ori că au în intenţie achiziţionarea unuia, dar, deocamdată, doar măsoară adâncimea şenalului şi mută balizele în funcţie de evoluţia situaţiei. Acolo s-au format blocaje, însă nu avem cum să intervenim”. Dorian Dumitru director general adjunct AFDJ Galaţi.

Acesta a exclus din start şi ipoteza că s-ar putea interveni cu utilajele româneşti pe sectorul bulgăresc. „Nu avem cum interveni cu utilajele de dragare în partea de Dunăre administrată de bulgari, pentru că riscăm să fim acuzaţi de deturnare de fonduri. Nu vrem să avem probleme cu legea şi cu justiţia”, a declarat Dorian Dumitru.

În aceste condiţii, situaţia de pe Dunăre în sectorul bulgăresc rămâne critică.

Avertizări către navigatori

AFDJ atenţionează navigatorii că în zona de lucru a drăgilor trebuie să se circule cu atenţie mărită, respectându-se următoarele condiţii:

- pentru trecerea prin zona de dragaj, de la distanţa de minim 5 km, amonte-aval, comandanţii navelor şi convoaielor vor lua legătura în canalul VHF 16, prin apel “Draga ANR 1764”, pentru a conveni condiţiile de tranzitare a zonei;

- în cazul în care, accidental draga nu răspunde la apel, se vor emite din timp semnale fonice de atenţie şi se vor respecta cu stricteţe semnalele arborate de dragă;

- noaptea şi pe timp cu vizibilitate redusă (ceaţă, pâclă, etc.) navele şi utilajele aparţinând complexului de dragaj se vor retrage la malul drept pentru degajarea şenalului navigabil;

- pe Dunărea fluvială, între Km 289 - Km 292, se interzice: întâlnirea, depăşirea sau navigaţia la aceeaşi înălţime; producerea de valuri sau efecte de sucţiune; târârea ancorelor, lanţurilor sau parâmelor.

„Comandanţii navelor şi convoaielor, conducerile societăţilor de navigaţie şi agenţii economici de agenturare, care transportă mărfuri pe Dunăre, vor lua toate măsurile de respectare a Regulamentului de Navigaţie pe Dunăre in sectorul românesc - editia 2013 şi a recomandărilor din prezentul aviz. Nerespectarea prezentului Aviz atrage după sine răspunderea administrativă, disciplinară sau penală, după caz” Avizul AFDJ nr. 131 din 13 august 2015.

Prognoza evoluţiei adâncimii Dunării

Cât priveşte evoluţia pe termen scurt şi mediu a situaţiei de pe Dunăre, specialiştii de la AFDJ sunt rezervaţi.

„Debitul va rămâne constant, deoarece este secetă în tot bazinul fluviului, iar afluenţii nu pot aduce un aport suplimentar de apă. Cota actuală (N.R. 95 de centimetri la Galaţi) se va menţine şi chiar va scădea. Nu vom ajunge însă la situaţia din septembrie 2003, când au fost 17 centimetri, şi nici într-un caz nu vom atinge pragul minim istoric, de minus 43 de centimetri, înregistrat în 1921”, a mai spus directorul general adjunct al AFDJ.