Programul evenimentelor organizate la Galaţi pentru a marca 159 de ani de la Unirea Principatelor Române

În organizarea festivităţilor sunt implicate mai multe instituţii, printre care Prefectul judeţului Galaţi, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” şi Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Manifestările de la Galaţi, de cinstire a Unirii Principatelor Române, pe 24 Ianuarie, la împlinirea a 159 de ani de la înfăptuirea acestui pas important spre Marea Unire, vor consta în trei momente distincte, organizate de Instituţia Prefectului judeţului, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” şi Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Biserica Vovidenia - locul sfinţii jurământului Unirii

La Biserica istorică „Vovidenia” (situată în zona centrală a oraşului Galaţi), în organizarea Arhiepiscopiei va avea loc, între orele 12.00 – 12.30, un Te Deum pentru Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi mama sa. Biserica Vovidenia din Galaţi, având hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică, a fost ctitorită în anul 1790, de banul Ion Cârja, în acelaşi an fiind sfinţită de protopopul G. Avram. Este monument istoric.

În timpul mişcării revoluţionare din anul 1821, Biserica Vovidenia a fost arsă de turci, împreună cu celelalte biserici din Galaţi. A fost apoi reparată şi resfinţită în anul 1823 de către Gherasim Clipa, episcopul Romanului, iar până în anul 1863 a servit drept catedrală a oraşului Galaţi.

Legăturile bisericii cu Unirea Principatelor sunt cruciale. După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi a lui Costache Negri în Divanul Ad-hoc al Moldovei, ca deputaţi ai orăşenilor, primul drum făcut de cei doi a fost la Biserica Vovidenia. Aici au depus jurământ că vor fi „credincioşi cererilor" pentru care au fost aleşi, respectiv realizarea Unirii.

În anul 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi doamna Elena Cuza au participat la slujba de Paşti la biserica Vovidenia. În mai 1865, mama lui Cuza, Sultana Cuza, a fost înhumată în curtea bisericii. În anul 1873, la înmormântarea domnitorului, osemintele Sultanei Cuza au fost duse la Ruginoasa şi aşezate în cavoul familiei.

Hora Unirii, la statuia voievodului Cuza

Dela ora 13,00 Instituţia Prefectului judeţului Galaţi organizează partea centrală a evenimentelor de 24 Ianuarie, după următorul program:

13.00–13.05 - Întâmpinarea oficialităţilor, salutul Drapelului de luptă şi intonarea Imnului de Stat al României;

13.05–13.10 - Evocarea însemnătăţii Unirii;

13.10–13.20 - Depunere de buchete de flori la statuie (reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai partidelor politice, elevi etc.);

13.20–13.35 - Scurt moment artistic susţinut de artiştii Ansamblului „Doina Covurluiului” a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”;

13.35–13.45 - Hora Unirii.

Contribuţia muzeografilor şi istoricilor gălăţeni la rememorarea Unirii

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi marchează prin evenimente speciale împlinirea a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române. Astfel, la Casa Memorială „Casa Memorială Costache Negri”, comuna Costache Negri, judeţul Galaţi, se va desfăşura, de la ora 11,00, program artistic „Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română”,  susţinut cu ajutorul elevilor Şcolii Gimnaziale „Elena Negri” din localitatea.

Momentul de vârf al zilei, în organizarea celor de la Muzeul de Istorie, este vernisajul expoziţiei „PERSONALITĂŢI ALE UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE”. Expoziţia organizată de muzeograf Costel Ilie şi relevă aspecte importante ale unor personalităţi care au contribuit la „Mica Unire”, primul pas spre formarea statului modern român. Momentul este găzduit de Secţia Lapidarium (str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2bis, vis a vis de Biserica Greacă), de la ora 14,00.

De la aceeaşi oră, tot la Lapidarium, este vernisată expoziţia „AMBIENT ROMÂNESC – AMBIENT EUROPEAN, a doua jumătate a sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea”.

„Arhitectura spaţiului expoziţional şi patrimoniul muzeistic permit sugerarea secvenţială a unor interioare de epocă în care se puteau desfăşura activităţi cotidiene mondene, familiale sau  profesionale, atunci când civilizaţia românească se racorda  la moda europeană, în ansamblul ei. Minicadrele ambientale conturează stilul de viaţă al elitei socio-politice autohtone şi creează o atmosferă, sperăm, ospitalieră, specifică spaţiului românesc al epocii şi implicit universului citadin gălăţean (marcat de ritmul modernizării impus de capitală, cu particularităţi proprii unui oraş-port cosmopolit). Fie că au aparţinut unor personalităţi ori unor necunoscuţi, obiectele îmbie imaginaţia la o călătorie în timpul căreia fiecare se poate considera musafir al unor: saloane mondene, spaţii de lucru, spaţii de relaxare cu conotaţii variate”, spune despre expoziţie muzeograf dr. Elena Ingrid Bahamat.