Pirotehniştii, profesioniştii care nu au voie să greşească. Pe teritoriul judeţului Galaţi încă se mai găsesc elemente de muniţie din cel de-al Doilea Război Mondial

În urma celui de-al Doilea Război Mondial, în ţara noastră au rămas neexplodate zeci şi zeci de mii de bombe de toate tipurile şi categoriile, printre care foarte multe bombe cu întârziere şi cursă la demontare. Astfel de muniţii sunt găsite adesea şi pe teritoriul judeţului Galaţi, iar pirotehniştii sunt cei care le preiau pentru a le distruge în spaţii special amenajate.

De-a lungul timpului, România a fost angrenată în numeroase conflicte militare, cele mai importante fiind cele două războaie mondiale. Astfel, pe teritoriul ţării noastre s-au desfăşurat acţiuni de luptă de mare amploare, care au provocat mari pierderi populaţiei civile şi importante distrugeri materiale.

În urma celui de-al Doilea Război Mondial au rămas pe teren neexplodate zeci şi zeci de mii de bombe de toate tipurile şi categoriile, printre care foarte multe bombe cu întârziere şi cursă la demontare. De asemenea se mai găseau cantităţi apreciabile de muniţii de bord, de la tunurile antiaeriene. Pentru a face faţă acestei ameninţări s-au constituit în cadrul Comandamentului Apărării Pasive, încă din 17 august 1943, şase echipe de demontare a bombelor neexplodate.  Acest moment marchează practic apariţia specialităţii de pirotehnician la noi înţară.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Gral. Eremia Grigorescu” al judeţului Galaţi are în structurile operative o echipă de pirotehnicieni, care ori de câte ori sunt descoperite elemente de muniţie neexplodată intervine pentru preluarea, transportul şi depozitarea acesteia în condiţii de siguranţă şi ulterior, distrugerea în spaţii special amenajate.

Echipa pirotehnică din cadrul Detaşamentului de Pompieri Galaţi este formată din trei specialişti curajoşi, care ştiu că nu le este permisă nici măcar o greşeală. Este vorba despre doi subofiţeri pirotehnicieni: un maistru militar clasa I, Alin Ion, cu funcţie de şef al echipei, plt. adj. şef Lefter Culiţă şi cel care coordonează toate misiunile de asanare a teritoriului şi neutralizare a muniţiilor şi explozivilor neexplodate, căpitanul Diţu Cătălin.

FOTO Oana Cernat

Maiorul Corneliu Cosmei definea pirotehnistul ca fiind un „nume predestinat pentru oameni curajoşi, cinstiţi şi neconformişti. Pirotehnicianul trebuie sa aibă ceva din curiozitatea copilului care încearcă să descopere de ce se învârte roata, ceva din mintea savantului care descoperă după ani de căutări că fulgerul poate produce lumină, ceva din puterea de concentrare a iluzionistului sau ceva din curajul… nebunului. Dacă veţi găsi un asemenea om, lăsaţi-l să se joace cu focul şi spuneţi-i, simplu: pirotehnician»”.

„Meseria aceasta nu se pierde în negura vremurilor ca majoritatea meseriilor practicate pe aceste meleaguri. Ea este nouă, tânără şi frumoasă dar şi-a căpătat deja titlul de nobleţe. Este meseria nu numai a celor curajoşi dar şi a celor foarte bine pregătiţi teoretic şi practic, meseria în care ucenicul învaţă până devine meşter, iar meşterul plecă să se odihnească la pensie sau în lumea drepţilor fără a avea pretenţia că ştie totul”, a precizat maiorul Eugen Chiriţă, purtător de cuvânt ISU Galaţi.

FOTO Oana Cernat

„Pe parcursul anului 2015, echipa pirotehnică a serviciului de urgenţă profesionist a executat 65 misiuni specifice, din care 56 au fost misiuni de cercetare, identificare şi transportul muniţiei neexplodate din timpul conflictelor militare, pentru 44 de proiectile, două grenade ofensive, opt grenade defensive, două bombe de artilerie, patru bombe de aviaţie, o mină antitanc, două mine antipersonal, 304 elemente de muniţie de infanterie. De asemenea, au avut loc nouă misiuni de distrugere a muniţiei asanate şi a altor muniţii, pentru 31 de proiectile, nouă grenade defensive, două bombe de artilerie, cinci bombe de aviaţie, 1.254 muniţii de infanterie şi 7.180 de alte muniţii”, a mai precizat maiorul Eugen Chiriţă.

Ce trebuie să faci dacă descoperi muniţie neexplodată
    
În cazul în care sunt descoperite elemente de muniţie, este interzisă atingerea muniţiilor cu mâna sau alte obiecte. De asemenea, lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă, introducerea muniţiilor în foc, demontarea focoaselor sau altor părţi componente, precum şi joaca copiilor cu diferite grenade, focoase, cartuşe, proiectile sau alte elemente pirotehnice sunt total interzise.

Specialiştii nu recomandă nici ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în încăperi sau locuinţe, deoarece o simplă mişcare a acesteia din poziţia în care se găseşte poate declanşa o explozie.

Cetăţenii, care au cunoştinţă despre existenţa muniţiilor neexplodate, trebuie să apeleze imediat numărul unic de urgenţă 112 sau să anunţe imediat poliţia, pompierii sau unităţile militare apropiate.
       
În fiecare an, sute de mii de persoane de pe întreg globul mor sau rămân cu infirmităţi din cauza exploziei minelor şi a muniţiilor rămase neexplodate după terminarea războaielor sau conflictelor armate, acest fapt făcând ca, importanţa serviciului pirotehnic să se menţină la un nivel ridicat.