Pericol iminent de „tsunami“ pe Dunăre. Ce înălţime ar avea valul de viitură dacă încălzirea vremii ar disloca brusc podurile de gheaţă

Podurile de gheaţă de pe fluviu au acumulat în spatele lor mici „lacuri” înalte de 1-2 metri, iar în cazul în care banchiza ar ceda brusc din cauza încălzirii vremii s-ar forma un val de viitură cu înălţimea de peste trei metri, care ar produce inundaţii mari în judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea.

Risc iminent de inundaţii catastrofale în zonele limitrofe Dunării, dar mai ales în aşezările importante de la porţiunea maritimă a fluviului, respectiv Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea şi Sulina. Probleme au apărut din cauza mai multor  poduri de gheaţă formate pe fluviu, în spatele cărora au început să se acumuleze unde de viitură care ar putea să provoace un adevărat „tsunami” dacă, pe fondul încălzirii vremii, banchiza cedează brusc.

Potrivit informaţiile existente miercuri, 1 februarie 2017, pe site-ului Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, pe sectorul Călăraşi-Izvoarele, pe o lungime de circa 15 kilometri, există un pod de gheaţă compact. De asemenea, braţele Borcea şi Măcin sunt aproape complet sub gheaţă.

În acelaşi timp, în amonte de Brăila, între kilometrii 158-175, există un pod de gheaţă care închide complet circulaţia navală. „Dopuri” de sloiuri există şi pe Dunărea maritimă. Mai exact, vorbim despre două blocaje formate între milele marine 73 şi 76 şi între milele 68 şi 69, ambele în aval de oraşul Galaţi.

Şi braţul Chilia este acoperit în totalitate de banchiză, la fel ca şi aproximativ 90% din braţul Sfântu Gheorghe. De altfel, dintre toate căile de vărsare a Dunării în Marea Neagră doar canalul Sulina este pe de-a-ntregul navigabil.

În ceea ce priveşte cotele apelor Dunării, situaţia este, de 48 de ore, cumva staţionară, cu uşoare creşteri în zonele din spatele podurilor de gheaţă, unde deja s-au format însă, încă din zilele precedente, un fel de acumulări cu înălţimea de 1-2 metri, care o pot lua oricând la vale dacă gheaţa cedează.

Cel mai mare pos de gheaţă este lângă Călăraşi FOTO Google Maps

Boală veche: tehnică precară

Din cauza dotării tehnice precare, AFDJ a trimis singurul spărgător de gheaţă disponibil, nava specializată „Perseus”, să patruleze între Brăila şi Sulina, aşa că restul cursului Dunării de pe teritoriul românesc – adică circa 800 de kilometri -  a rămas la mâna naturii.

Dunărea îngheţată la Galaţi FOTO Costel Crangan

De altfel, traficul naval în amonte de Brăila a fost închis încă de la începutul lunii ianuarie a lui 2017, din cauza sloiurilor şi apoi a podurilor de gheaţă, aşa că zeci de convoaie de barje sunt acum blocate pe fluviu, iar armatorii se tem de ce-i mai rău, ochii fiind aţintiţi mai ales pe podul de gheaţă de la Călăraşi. Spargerea bruscă a acestuia din cauză încălzirii vremii ar putea, spun aceştia, să provoace o reacţie în lanţ care să ducă efectul cumulativ al viiturii  până la o înălţime de trei metri, chiar mai mult, ceea ce ar fi catastrofal.

„Dacă barajul de gheaţă nu este spart imediat, făcându-se un fel de canale de scurgere prin el, vom avea la Galaţi o catastrofă mai mare decât în 2012. În 2012, Dunărea a îngheţat, iar cota de la Olteniţa era de numai plus 100 de centimetri, nu de plus 300 de centimetri, ca acum. Atunci trei barje şi un împingător s-au scufundat şi s-au produs daune uriaşe pentru armatori, pentru porturi, inclusiv pentru Galaţi”, ne-a declarat unul dintre armatorii care au nave blocate pe fluviu, în amonte de Brăila.

Pentru a vă edifica cea ar însemna o creştere a nivelului Dunării cu trei metri (aşa cum se anticipează că ar produce ruperea bruscă a podurilor de gheaţă), să spunem că acesta ar duce fluviul (care acum este la cota 215) la cota de inundaţii. Iar dacă mai adăugăm aici şi posibilele efecte ale dezgheţului de afluenţii mari (mai ales Siretul, Ialomiţa, dar şi Prutul, acesta din urmă pe efectul de remuu), situaţia devine alarmantă.

AFDJ îndeamnă la calm

În ciuda previziunilor alarmiste ale armatorilor, conducerea AFDJ Galaţi invită la calm, afirmând că totul este sub control. Directorul general al companiei, Dorian Dumitru, spune că Galaţiul, Brăila şi Tulcea nu riscă nimic, însă există o condiţie: gheaţa să nu se spargă toată odată şi să nu se producă efectul de cumulaţie.

Dunărea îngheţată la Brăila FOTO Cătălin Voinea/Aerian

„Olteniţa a scăzut azi cu 6 cm, ieri a scăzut cu 8 cm, asta înseamnă că nu acţionează ca un baraj, să fie totuşi zăpor. Asta e situaţia, aşa se întâmplă când apar aglomerări de gheaţă într-o zonă, se îngustează secţiunea şi atunci creşte cota în amonte. Aşa cum se întâmplă pe Dunărea maritimă la Mila 51, care este zona cea mai critică şi noi intervenim acolo”, a declarat Dorian Dumitru.

„Dacă toată gheaţa de la Oltenţa şi Călăraşi se sparge, buf, şi vine încoace, e un pericol. Dar dacă îşi dă drumul încet-încet, pericolul o să fie mult mai mic. Oricum, e foarte greu să ajungem cu vreo navă acolo. Navele din zonă pot ajuta cu mici manevre, ne poate ajuta şi vremea bună, astfel încât să nu plece întreaga banchiză şi să se spargă pe bucăţi, să plece câte puţin”, a mai adăugat directorul AFDJ.

Acesta a mai precizat şi că dinamitarea banchizei nu este o soluţie de luat în seamă, deoarece autorităţile de Mediu nu mai autorizează astfel de proceduri, dat fiind că ariile limitrofe fac parte dintr-un complex de arii naturale protejate prin programul Natura 2000.

Dunărea îngheţată la Brăila FOTO Cătălin Voinea/Aerian

Şi chiar dacă autorizaţia s-ar obţine, pentru situaţii de urgenţă, explozibilul n-ar face altceva decât să pornească toată banchiza la vale, cu efecte greu de calculat „Navele din aval sau cele prinse în gheaţă sunt în pericol să se scufunde, prin producerea de găuri de apă”, a mai adăugat directorul general al AFDJ Galaţi.