Pandemia omoară tradiţiile. Festivalul Scrumbiei de la Galaţi, anulat pentru al doilea an consecutiv
0Tradiţionalul Festival al Scrumbiei din Duminica Floriilor nu va fi organizat anul acesta la Galaţi. Este al doilea an consecutiv când este anulat evenimentul din cauza pandemiei.
În fiecare an, timp de trei zile, de Florii, pe Faleza Dunării din Galaţi se organiza Festivalul Scrumbiei. Mii de oameni se adunau în jurul grătarelor cu scrumbie şi a ceaunelor cu borş de peşte.
Ospăţul începea cu un concurs de îndemânare pescărească, competiţii gastronomice, iar buna voie era întreţinută de fanfare şi artişti populari. Din cauza pandemiei, pentru al doilea an la rând Festivalul Scrumbiei a fost tras pe dreapta.
În ultimii ani, Festivalul Scrumbiei a stârnit numeroase controverse deoarece era organizat de un politician local, fostul deputat PSD Florin Pâslaru.
Acesta a fost acuzat că evenimentul reprezenta un paravan pentru a-şi organiza propria onomastică şi pentru a încasa bani publici de la Primărie.
Galaţi, capitala peştelui din România
În perioada interbelică, Galaţiul era capitala peştelui din România. Tot peştele pescuit din Dunăre se vindea la Bursa de peşte, astfel cantitatea tranzacţionată anual depăşea 200.000 de tone.
Foto C.M.
„În vremea aceea, tot peştele pescuit din Dunăre se vindea la Bursa de peşte. Mai târziu, în perioada crizei epocii de aur nu era nicio masă fără peşte. Asta deoarece nu se găsea altceva decât conserve de peşte, macrou şi stavrid. La Galaţi aveam Pescăriile Statului, fabrica de conservă. După anii 90, odată cu schimbarea regimului, toate oraşele cu tradiţii de pescuit au deschis ciclul festivalelor dedicate peştelui. Aşa s-a întâmplat şi cu Festivalul Scrumbiei de la Galaţi”, povesteşte Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.
Sursa arhivă
În plus, Galaţiul avea învăţământ superior la Universitatea Dunărea de Jos, cercetare piscicolă la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură, mai multe ferme piscicole (Brateş-crescatorie, Brateş-pepiniera, Sovarca, Mata Radeanu, Movileni, Braniştea, Vlădeşti) precum şi una dintre cele mai mari fabrici de conserve de peşte din ţară. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical.
„Este cunoscut faptul că actualul context socio-economic şi politic nu este foarte prietenos cu sectorul pescăresc. Drept rezultat, fermele piscicole, cele care încă mai au activitate, funcţionează în regim de avarie, iar renumita fabrică de conserve din Galaţi a devenit doar o amintire frumoasă”, spune profesorul universitar Victor Cristea.
Vă recomandăm şi:
Una dintre cele mai cunoscute zone de pescuit din România, populată cu peste 3,6 tone de peşte