Noaptea Perseidelor sau spectacolul stelelor căzătoare: opt ore de observaţii astronomice
0Luni, 12 august 2013, cu începere de la ora 20.00, Observatorul Astronomic din Galaţi va organiza o serie de observaţii astronomice cu ocazia Perseidelor sau ploaia de stele căzătoare cum mai este cunoscut fenomenul. Accesul publicului pentru această noapte specială va fi permis doar pe la poarta dinspre punctul trecere BAC, în intervalul 20.00 – 04.00, preţul unui bilet fiind de 3 lei/persoană.
Observatorul astronomic şi Terasa de observaţii astronomice din cadrul muzeului de Ştiinţele Naturii Galaţi vor fi pregătite să-i întâmpine pe iubitorii de astronomie cu toate echipamentele moderne specifice din dotare. Pe lângă observarea stelelor căzătoare, publicul este aşteptat să privească prin telescop meteori, Luna, stele, obiecte deep-sky, dar şi la planetele Saturn şi Venus. De asemenea, în Sala de programe educative şi activităţi interactive a Observatorului Astronomic publicul va putea viziona filme documentare de astronomie.
„Perseidele sunt un curent de meteori care poate fi observat în fiecare an. Pentru aceasta trebuie ca radiantul meteorilor să fie deasupra orizontului. Radiantul este locul de pe bolta cerească din care se revarsă fluxul de meteori şi care este, în cazul Perseidelor, constelaţia Perseu. În mod tradiţional curenţii de meteori sunt numiţi în funcţie de constelaţia în care se află radiantul. Corpurile meteorice sunt resturi de comete, care s-au împrăştiat în timp de-a lungul traiectoriei cometei care le-a produs. O asemenea concentraţie de resturi de cometă, care de fapt sunt particule de praf, sunt numite curenţi de meteorici. Când Pământul întâlneşte un asemenea curent, au loc adevarate ploi de stele. Fenomenul luminos, meteorul, caracteristic oricărui corp meteoric ce pătrunde în atmosfera terestră, se datoreşte arderii şi volatilizării complete a corpului prin frecare cu păturile superioare ale atmosferei. Din aceasta cauză meteorii se observă ca nişte dâre luminoase, uneori foarte strălucitoare. Dacă dimensiunile corpului meteoric sunt suficient de mari, acesta nu se volatilizează complet şi ajunge la suprafaţa Pământului, deşi la traversarea atmosferei el pierde o parte din materia sa. Meteori care sunt foarte strălucitori, se numesc şi bolizi. Cantitatea de materie meteorică ce ajunge zilnic pe pământ este apreciată la câteva tone”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic.
În cazul Perseidelor, ele se produc în fiecare an, deoarece Pământul, în traiectoria sa în jurul Soarelui, trece prin acest curent în aceeaşi perioadă. Originea curenţilor meteorici este în mod cert cometară. Primul care a precizat legatura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G.Schiaparelli, care a arătat prin calcul că Perseidele au aceeaşi orbită ca şi cometa Swift–Tuttle 1862 III. Astfel, de regulă, curenţii apar prin dezintegrarea – totală sau parţială a nucleelor cometare, aceştia având în final aproape aceleaşi orbite ca şi cometele din care au provenit. Este posibil ca şi ciocnirile dintre asteroizi, sau dintre asteroizi şi comete, sau unele erupţii puternice de pe planetele gigante să fie surse ale apariţiei curenţilor meteorici, dar aceste ipoteze nu sunt încă confirmate.