Imagini puţin mediatizate de la nunta liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mirele era doar electrician calificat
0Nunta a avut loc la Galaţi, în 1926, mireasă fiind Maria (Miţa) Stere Alexe, fata unui sifonar din zona portului. Mariajul a debutat după regulile vremii, cu acte la primărie, cununie ortodoxă la biserică şi sesiune foto la studioul de lux George Maksay.
Atunci când în toamna anului 1926, Gheorghe Gheorghiu se căsătorea, la Galaţi, cu Maria, fata sifonarului Spiru Stere Alexe, nimeni nu bănuia cât de sus va urca mirele în ierarhia statului român. Pe atunci, viitorul lider al Partidului Comunist (avea să ajungă secretar general al PCR în anul 1945) încă nu-şi dobândise renumele de „Dej”, particula care l-a făcut de neconfundat fiind ataşată de-abia după 1931, când mariajul cu Maria se încheiase deja.
Multă vreme, Gheorghiu-Dej a fost prezentat publicului ca un ateu ambiţios, care nu punea deloc preţ pe convenienţele sociale, ci doar pe lupta de clasă, însă în anii de după 1989 au ieşit la iveală, din tot felul de documente adânc îngropate în arhive private, detalii interesante despre tinereţea unuia dintre cei mai importanţi „apostoli” ai lui Stalin.
Un episod puţin tratat este legat de nunta lui Gheorghiu-Deja cu Maria Stere Alexe. Printr-o coincidenţă mai mult decât interesantă, o fotografie veche de 91 de ani (mai exact din toamna anului 1926), din colecţia păstrată de moştenitorii celebrului fotograf George Maksay (unul dintre fotografii Casei Regale a României) a ajuns, împreună cu o serie de detalii legate de eveniment în posesia Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, iar de aici la public.
Ginerică Gheorghe Gheorghiu
La momentul căsătoriei cu Maria Stere Alexe, Gheorghe Gheorghiu avea 25 de ani şi, din punct de vedere profesional, părea implinit. Era electrician calificat (pe atunci muncitorii calificaţi fărcea parte din clasa de mijloc), era angajat la atelierele CFR de la Galaţi, iar singurul lucru care îi lipsea era stabilitatea unei familii.
Maria Stere Alexe, fata sifonarului, s-a potrivit foarte bine cu aşteptările lui Gheorghiu: frumoasă, cu o educaţie bună pentru acele vremuri, croitoreasă pricepută şi, deloc important, potenţiala moştenitoare a unei averi bunicele (sifonăria lui Spiru Stere Alexe mergea foarte bine), care nu putea să nu facă cu ochiul „proletarului” Ghiţă, care locuia cu chirie în mahalaua insalubră Bădălan.
Fotografie la studioul Maksay de la nunta lui Gheorghiu Dej. Sursa foto: MIPP Galaţi.
Nunta a fost una destul de fastuoasă, în contrast cu dispreţul manifestat ulterior de Gheorghiu-Dej faţă de unele convenineţe sociale de acest fel. S-au făcut actele la Primărie, apoi s-a făcut şi cununia religioasă (la una dintre bisericile istorice între timp dispărute: „Sfântul Gheorghe”, din Port).
Nu s-au păstrat fotografii de la cununia din biserică, însă una dintre fotografii, făcută imediat după aceea în studioul lui Maksay, sfidează trecerea timpul şi ni-l prezintă pe ginerică Gheorghiu-Dej îmbrăcat într-un costum elegant, cu papion alb şi cu pantofii lustruiţi impecabil.
Mireasa (care poartă un buchet realmente impresionant) este îmbrăcată într-o rochie inspirată după moda interbelică, lungă doar până la genunchi şi cu un voal foarte lung, care atârnă ca o trenă. Şi domnişoarele de onoare sunt îmbrăcate după moda pariziană, cu acele rochii cu talia ascunsă.
Principala dotă: o casă în zona centrală
Spiru Stere Alexe nu era un om sărac (cum nici tânărul ghiţă Deja nu era chiar rupt în coate, căci CFR plătea lefuri frumoase meseriaşilor), aşa că a dăruit tinerilor căsătoriţi o casă cu patru odăi aflată chiar în buricul (de atunci) al târgului, pe strada Griviţei.
Casa respectivă (aflată pe strada Griviţei) a rămas în picioare - cu placă memorială pe ea, care atesta că a fost locuinţa liderului comunist - până prin anii ’80, când a fost demolată. Mulţi dintre cei care au scris despre amintitul imobil (aflat la numărul 35) fac însă confuzie cu o altă casă, aflată pe aceeaşi stradă, unde Dej a locuit înainte de căsătorie, cu chirie.
Povestea de iubire dintre Maria şi Gheorghe Gheorghiu a durat circa cinci ani, răstimp în care s-au născut cele două fete ale lor: Vasilica (Lica) şi Constantina (Tanţa). Prima, născută în 15 martie 1928, avea să ajungă o cunoscută actriţă de cinema, iar a doua a avut o carieră didactică.
Relaţiile dintre soţii Gheorghiu aveau să se răcească din 1930, an în care Gheorghe a intrat în Partidul Comunist şi a început să aibă probleme la muncă din cauza propagandei virulente pe care o făcea. A fost mutat disciplinar la Dej (loc unde avea să-şi completeze numele), însă soţia a refuzat să-l urmeze, despărţirea fiind parafată cu acte din 1931.