Iarna secetoasă îşi arată efectele devastatoare în agricultură: „Este primul an în istoria postdecembristă când culturile nu au răsărit“

Un fenomen ce putea avea efecte extrem de grave pentru fermierii din judeţul Galaţi a avut loc în primăvara acestui an, când culturile de grâu, orz, orzoaică şi ovăz nu au răsărit decât în luna aprilie din cauza lipsei de precipitaţii.

În toamna lui 2018, în judeţul Galaţi, s-au înfiinţat 63.292 de hectare cu cereale păioase, din care grâu (49.030 hectare), orz (12.046 hectare), orzoaică (2.137 de hectare) şi ovăz de toamnă (79 de hectare).

”După o iarnă extrem de secetoasă, culturile agricole şi-au revenit aproximativ în luna aprilie, când, după ploile care au avut căzut, aproximativ 35 de litri pe metru pătrat, culturile au răsărit. Este primul an în istoria postdecembristă a României când, cel puţin la Galaţi, dar eu aş spune şi în sud-estul României, culturile nu au răsărit. Timpul a fost însă favorabil, au fost suficiente precipitaţii, temperaturile au fost şi ele favorabile, astfel încât, parţial, culturile au răsărit, iar apoi în totalitate spre mijlocul lunii aprilie, iar acum plantele se prezintă foarte bine din punct de vedere general şi fitosanitar”, a declarat Valentin Huciu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Galaţi.

Plantele au acum o densitate de 400-600 de fire pe metru pătrat, ceea ce, în opinia specialiştilor, este foarte bine, iar agriculturorii au efectuat şi erbicidarea culturilor. În primăvara lui 2019 s-au însămânţat în judeţul Galaţi: orz de primăvară (1.210 hectare), orzoaică de primăvară (5.610 hectare), porumb boabe (104.420 de hectare), floarea soarelui (59.614 hectare).

Vestea bună este că aceste culturi se prezintă bine ca stare generală. Vremea nefavorabilă a creat mari probleme la rapiţă, agricultorii fiind nevoiţi să întoarcă, cum se spune în limbaj de specialitate, aproape 8.000 de hectare din cele 10.010 hectare cultivate.

Practic, din cauza îngheţului, cultura de rapiţă nu a mai răsărit pe suprafaţa amintită, astfel că fermierii au fost nevoiţi să înfiinţeze alte culturi pe cele 8.000 de hectare afectate, fiind vorba de porumb şi floarea soarelui. ”Dacă cultura nu răsare, agricultorul nu poate face altceva decât să cultive o cultură pretabilă la momentul respectiv”, susţine directorul DAJ Galaţi.