Galaţi:Comuniştii au construit blocuri pe strada felinarelor roşii

Actuala stradă „Constantin Brâncoveanu”, fostă „Nopţii”  era  mărginită  pe vremuri de zeci de case de toleranţă. Regimul comunist a transformat „mahalaua de noapte” într-un cartier de locuinţe pentru muncitorii din Port.

La vedere sau nu, gălăţenii s-au bucurat mereu de plăcerile oferite de casele de toleranţă din oraş. De lux, de mahala sau muncitoreşti, bordelurile gălăţene au şi ele capitolul lor în istoria oraşului.

CITIŢI ŞI:

"Blocaj financiar" - Prostituatele din Galaţi datorează statului peste 30 de miliarde de lei vechi

Afaceri ruinate de prostituate: "Clienţii spun că n-au de gând să facă bordel"

Harta bordelurilor

În perioada interbelică, celebra „Stradă a felinarelor roşii” din Amsterdam a avut o replică şi în Galaţi. Se numea Strada Nopţii, nume deloc întâmplător, care sugera subtil  cea mai veche meserie din lume.

„Acolo era locul unde erau zeci de case de toleranţă. Totul era la vedere. Există chiar o evidenţă publică a femeilor care lucrau în aceste bordeluri”, ne-a declarat istoricul Ion Caşu.

Strada Nopţii este actuala stradă Constantin Brâncoveanu din cartierul Mazepa II, situată în spatele sediilor mai multor bănci. Pe „Brâncoveanu” sunt acum blocuri  şi sediul SC Apă-Canal.

După venirea comuniştilor, prostituţia nu s-a mai practicat „la vedere”. Harta punctelor fierbinţi dar bine camuflate avea ca repere principale: zona Pieţei Centrale, fostul vas-restaurant Libertatea şi actualul hotel Dunărea.

„Dacă nu erai un om important în Partidul Comunist sau un apropiat al <<tovarăşilor>> cu funcţii de conducere,  nu puteai intra în astfel de case de toleranţă şi  mai ales în în bordelurile de lux. Erau supravegheate de Securitate”, ne-a declarat Nicolae Marinescu, un fost chelner al vasului Liberatatea.

În anii 80, a apărut una dintre cele mai cunoscute practicante a prostituţiei devenită ulterior matroană. Este vorba de Mariana Baboş, supranumită  „MarianaCurDeFier”.

Ca o dovadă că prostituţia nu ţine cont de regimuri politice şi economice, Mariana Baboş a prosperat şi după Revoluţie. Ba mai mult, şi-a extins reţeaua de carne vie până în Spania.

În zilele noastre, cele mai cunoscute zone din oraş în care se practică ilegal prostituţia sunt Şoseaua de Centură, Valea Oraşului şi în continuare cea a hotelului Dunărea.

Gălăţenii,  indiferenţi

Proiectul de legalizare a prostituţiei nu-i interesează în mod special pe concitadinii noştri.

 „Să fim serioşi, acum dacă iei o fată de pe marginea drumului, rişti enorm să te alegi cu vreo boală venerică dar acolo unde treaba este organizată, şi sunt asemenea locuri,  nu există niciun pericol. Dacă s-ar legaliza s-ar mai aduna ceva bani la bugetul de stat”, ne-a declarat Marius Ţocu, 67 de ani, pensionar.

Vox: „Există chiar o evidenţă publică a femeilor care erau în aceste bordeluri”, a Ion Caşu, istoric.