Video FOTO VIDEO Sex, droguri şi păcănele, plus multă mizerie: reţeta turismului de succes pe faleza Dunării din Galaţi
0Realitatea din teren îl contrazice pe viceprimarul Galaţiului, Picu Apostol Roman, care spunea recent că oraşul nu are succes în turism pentru că-i lipseşte cocteilul „sex, droguri, cazinouri”. Însă toate există din plin în oraşul dunărean, semn că pentru atragererea turiştilor trebuie, totuşi, cu totul alte ingrediente decât cele identificate de politician.
Faleza Dunării este, probabil, brandul cel mai cunoscut al oraşului Galaţi. Amenajată în perioada 1954-1960, pe malul abrupt al fluviului (între Gara Fluvială şi Trecerea Bac) zona a devenit un imens parc, cu zonă de promenadă, piste pentru rolleri şi biciclişti, restaurante plutitoare, cu o superbă privelişte spre Dunăre şi spre munţii Dobrogei, dar şi cu o expoziţie unicat în Europa, care reuneşte zeci de lucrări monumentale de sculptură în metal.
Dincolo însă de aparenta frumuseţe a zonei, care-i face pe gălăţeni să fie mândri de ea, Faleza de la Galaţi ascunde o mulţime de secrete sordide. De fapt, locul pare să-l contrazică flagrant pe viceprimarul Picu Apostul Roman (UNPR) care în urmă cu câteva săptămâni se lamenta, la TV, că oraşul nu are succes în turism pentru că-i lipseşte un cocteil format dintre trei ingrediente: „sex, droguri şi cazinouri”.
În esenţă, situaţia din teren pare să-i indice politicianului că ar trebui să caute cauzele lipsei de turişti în altă parte, mai ales în modul cum este gestionat oraşul.
Despre sex, cu sau fără perdea (forestieră)
Când vine vorba de industria sexului, în zona Falezei Dunării există o ofertă bogată şi variată. Amatorii de plăceri cu tarif negociabil merg frecvent în zona scărilor de la „Elice”, acolo unde, în câteva dintre restaurante, nu se vinde doar tradiţionala saramură de peşte, ci se poate negocia cu însuşi „peştele”, prin intermediul unor ospătari isteţi. Tarifele merg între 250 şi 400 de lei pentru o „şedinţă”, plata făcându-se fetei, la destinaţia indicată de proxenet.
Se vinde bine, iar în blocurile din apropiere (în special în cele din zona aleii pietonale botezate pompos de autorităţi „Piaţa Axis Libri”, care fac deja o concurenţă puternică ariei „tradiţionale” locuite de prostituate: blocurile de peste drum de sediul Poliţiei Judeţului Galaţi) funcţionează sute de „bârloguri” care ascund fete aduse de prin satele Moldovei.
Există şi oferta de tip „bordură”, pentru cei cu buget redus, relaţia urmând să se consume în desişurile forestiere ale întinsei zone verzi sau în cabina vreunui tir, contra a 50-100 de lei, în funcţie de „opţiuni”. De regulă, astfel de afaceri se leagă direct, fără intermediari, la capătul Falezei dinspre trecerea cu bacul către judeţul Tulcea, acolo unde, în perioada verii mai ales, se adună o coloană parcă nesfârşită de camioane ce-şi aşteaptă, cu orele, rândul la traversarea fluviului.
Viaţa în roz, la malul Dunării albastre
Faleza din Galaţi are, de fapt, două zone de promenadă. Una este situată la malul apei şi este mărginită de tufişuri dese. Cealaltă se află în vârful versantului, de-a lungul bulevardului Marii Uniri. Delimitarea e importantă. Locul unde se vinde cea mai multă marfă este în apropiere de „Elice”, peste drum de biserica „Precista” şi de hotelul „Faleza”. Acolo, deseori, opresc maşini de lux din care coboară băieţi cu ceafa lată care sparg seminţe pe trotuar.
Aparent, doar se plictisesc. Practic, dacă te uiţi mai atent, mai ales după lăsarea întunericului, o să vezi cum intră în contact pasager cu diverse alte persoane. Se cunosc, ştiu bine ce au de făcut. Tranzacţia se rezolvă în 4-5 secunde. Banii mototoliţi într-o mână, pacheţelul cu extassy, cu „iarbă” sau cu cocaină în cealaltă. Totul pe încredere. Pare un salut ritualic, dar nu e. E comerţ cu otravă.
În centrul imaginii este locul de la marginea Falezei unde se adună traficanţii FOTO Costel Crângan
Un alt loc pentru tranzacţii este aproape de parcul „Viva”. Culmea tot în faţa unei biserici. Acolo se vând pastile de tot felul, precum şi amestecuri cunoscute drept „etnobotanice”. De altfel, la Galaţi a funcţionat până acum câţiva ani cea mai mare reţea din România de comerţ cu etnobotanice, care importa din Asia şi redistribuia în ţară cam jumătate din marfa disponibilă.
Reţeaua „Magazinul de vise”, deţinută de gălăţeanul Alin Rotaru (supranumit „regele etnobotanicelor”), a fost închisă după ce legea privind comerţul de astfel de substanţe a fost modificată. Asta nu înseamnă, însă, că tranzaţiile au dispărut. Anual, peste 300 de gălăţeni, mai ales liceeni, ajung la spital după ce se intoxică de la astfel de amestecuri.
Jos, la malul apei, este raiul consumatorilor. Pe după frumoasele scupturi în metal se fumează de toate, se cumpără la bucată orice şi, pe alocuri se trage din pungă. Prenandez, dizolvant, orice ca să-i facă pe numeroşii boschetari să mai uite că-s la limita societăţii. Iar în parcul skaterilor e şi mai şi, căci marfa se vinde „la pachet” cu adrenalina dată de un salt periculos sau de o figură aproape imposibilă.
Ruină, mizerie, hoţi, bochetari
Cazinouri şi păcănele sunt puţine în apropiere de Faleză. În oraş sunt însă, potrivit ANAF, aproape 3.000 de maşini de păcănele. Una la 100 de locuitori. În schimb, la malul Dunării e multă mizerie. O să găseşti toalete „ecologice” care îşi mută nasul, alei laterale pline de fecale, ziduri îmbibate cu urină şi semne ale trecerii hoţilor.
În materialul video de mai jos puteţi vedea cum a apărut pe scările de acces spre Faleză, într-o zonă de regulă foarte circulată, un adevărat pârâiaş de urină.
Şi balustradele metalice ce mărginesc scările de trecere de la Faleza inferioară la cea superioară au fost pe jumătate furate, mai ales în zona dinspre trecerea bac.
La fel şi parte din plăcile din marmură de la scările monumentale. Nimeni n-a prins hoţii, nimeni nu vede prostituţia, nimeni nu observă afacerile cu droguri, nimeni nu rezolvă alunecarea versantului (cu tot cu blocurile de la marginea lui), cu câţiva centimetri pe an, în Dunăre. Autorităţile sunt ocupate cu analizarea şi promovarea turismului care nu există.