Ecologiştii gălăţeni dezgroapă trecutul şi cer autorităţilor să facă publice numele celor care au „asasinat” ecosistemele
0Ecologiştii gălăţeni readuc în atenţia opiniei publice două „asasinate” ecologice şi cer autorităţilor să fie găsiţi vinovaţii! Este vorba despre îndiguirea Lacului Brateş, care a rămas doar cu 2.100 de hectare de luciu, de la 7.500 şi despre digul din zona Cotului Pisicii.
Pentru că tot mai multă lume se plânge de schimbările climatice tot mai frecvente, reprezentanţii Partidului Ecologist, filiala Galaţi vor să readucă în atenţia publicului două momente importante petrecute în timpul comuniştilor. Primul este digul de încorsetare Brateş, care a lăsat unul dintre cele mai mari lacuri din România fără mai bine de 5.000 de hectare de luciu de apă.
„În 1962, Lacul Brateş se întindea pe o suprafaţă de 7.420 de ha, cu o adâncime medie de trei metri. Acum, este o băltoacă colmatată de numai 2.100 de hectare, situată în conul de dejecţie al râului Chineja. Mutilarea luciului de apă şi blocarea canalului Ghimia (de alimentare din Dunăre prin Prut) au fost realizate în urmă cu patru decenii. În această luptă cu natura s-a câştigat un polder de 5.000 de hectare, iar microclimatul gălăţean a pierdut 35 de milioane de metri cubi pe an din evaporare. Ca să vă faceţi o idee, este cam cât o Dunăre medie ce curge la Galaţi timp de 5.380 secunde”, spune preşedintele Partidului Ecologist din Galaţi, Eugen Stamate, care a ţinut să adauge că acolo s-a pierdut şi o importantă bază de pescuit.
Ecologiştii nu-şi pun prea multe speranţe în reconstrucţia ecologică a acestui habitat acvatic. Mult mai multe speranţe îşi pun în reconstrucţia ecologică a Digului Dunării din zona Cotului Pisicii, mai ales că acolo există un proiect pus pe masa Guvernului Tăriceanu în 2007, dar uitat prin sertarele Palatului Victoria. Soluţia era de reducere a înălţimii şi transformarea în dig submersibil.
„Echipa din Olanda care a analizat viitura din 2006 de pe Dunăre a stabilit că acest dig a ridicat nivelul apei cu şase cm la Brăila, cu 7,5 cm la Galaţi şi cu trei cm la Grindu. În consecinta a propus construcţia pe teritoriul judetului Tulcea, a unui canal de inundaţii, de deversare, la sud de Grindu care să reducă nivelul Dunării cu 11,5 cm la Brăila , cu 13 cm la Galaţi şi cu 12 cm la Grindu”, ne-a mai explicat Stamate.
Ecologiştii gălăţeni cer acum autorităţilor să facă publice numele instituţiilor şi numele proiectanţilor care s-au ocupat de cele două lucrări, anul în care au fost finalizate digurile şi conţinutul memoriilor justificative.