Dispozitivul medical făcut din piese vechi de un inginer în vârstă. Inteligența artificială a jucat un rol cheie VIDEO
0Laurentiu Miron a absolvit Facultatea de Inginerie din Galați la 52 de ani, iar lucrarea sa de licență este un dispozitiv medical ce poate îmbunătăți considerabil mobilitatea persoanelor cu dizabilități motorii.
Laurentiu Miron (52 de ani) este absolvent al Facultății de Inginerie din Galați și a creat recent un exoschelet metalic, construit din piese auto refolosite. Dispozitivul este de peste 10 ori ori mai ieftin decat cele existente pe piata medicală internațională și poate ajuta pacienții cu dizabilități motorii.
Vorbim de o structură metalică mobilă, cu o greutate de 8 kilograme, care se atașează pe șoldul și picioarele pacientului cu mai multe chingi și catarame, iar momentan este controlată de acesta prin intermediul unor butoane. În zona genunchilor, dispozitivul medical are două motorașe, care permit îndoirea și întinderea picioarelor.
Important de amintit este că exoscheletul poate fi folosit pentru persoanele cu dizabilități motorii parțiale, care nu au suficientă forță pentru a-și mișca picioarele. Dispozitivul medical poate asgura în momentul de față aproximativ 60% din forța de care o persoană are nevoie pentru mișcarea membrelor inferioare.
Inovația a fost chiar lucrarea de licență a gălățeanului de 52 de ani, care tocmai a absolvit cursurile Facultății de Inginerie, specializarea Inginerie Medicală, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
„Tatăl meu a avut o problemă cu picioarele şi, tocmai din cauza asta, aş fi vrut să îl ajut de atunci, dar nu am putut. Principala aplicaţie este cea medicală, dar, dacă se continuă cercetarea şi dezvoltăm şi pentru braţe, poate ajuta la cărarea greutăţilor, chiar în depozite, sau poate avea aplicaţii militare”, a explicat Laurenţiu Miron.
Pentru că piesele care ar fi trebuit folosite la dispozitivul medical erau foarte scumpe dacă ar fi fost printate, Laurențiu Miron le-a conceput din componente de la maşini, braţe de suspensie şi un acumulator de la o maşină electrică.
A testat pe el însuși exoscheletul
A avut nevoie apoi de două săptămâni ca să construiască exoscheletul medical, pornind de la un model cconceput în Cercul Ştiinţific Studenţesc de Informatică Aplicată în Ingineria Materialelor, care funcționează în cadrul Facultății de Inginerie din Galați.
Laurențiu Miron a testat apoi pe el însuși dispozitivul medical pentru a corecta disfuncționalitățile și a face ajustările de care era nevoie.
„Studentul (n.red. Laurențiu Miron) a folosit un program bazat pe inteligența artificială, căruia i s-a dat un set de informații, cum ar fi volumul maxim pe care trebuie să îl ocupe dispozitivul, la ce forțe trebuie să reziste, iar acesta a creat o formă organică inspirată din natură care să corespundă condiției umane. Programul a generat apoi niște suprafețe care semănau cu niște brațe de suspensie auto și așa am ajuns să folosim aceste componente auto la exoscheletul mecanic”, a explicat pentru „Adevărul, Florin Marin Bogdan, doctor inginer, şef de lucrări la Facultatea de Inginerie din Galaţi și coordonatorul Cercului Ştiinţific Studenţesc de Informatică Aplicată în Ingineria Materialelor.
Profesorul spune că există un proiect de viitor pentru conceperea unor structuri din aluminiu, care sunt cu 40% mai ușoare decât componentele auto folosite în prezent la dispozitivul medical, și care să poată fi printate 3D la costuri relativ reduse.
Fiul îi va duce mai departe inovația
Fiul său, Ștefan Miron (23 de ani), student în anul IV la aceeași facultate de inginerie din Galați, va îmbunătăți inovația tatălui său pentru a o face mai funcțională și mai ușor de folosit de către persoanele cu dizabilități motorii.
„Voi face un upgrade la câțiva senzori pentru ca pacienții să nu mai aibă nevoie de butoane pentru manevrarea dispozitivului. Exoscheletul va fi acționat la mișcarea ușoară a piciorului. În plus, voi introduce un nou grad de libertate la glezne, pentru că momentan în acea zonă nu este niciun motoraș.
De asemenea, cu ajutorul unui giroscop (n.red. senzor care permite determinarea rotației în spațiu), voi face ca dispozitivul să mențină corpul în echilibru”, a detaliat tânărul.
Studentul crede că prin punerea în practică a acestui proiect, viața persoanelor cu dizabilități motorii s-ar îmbunătăți foarte mult și ar putea ajuta, de asemenea, și la recuperarea persoanelor a căror mobilitate a fost afectată în urma unor accidente.