Direcţia Finanţelor Publice a dat pe mâna procurorilor 100 de evazionişti fiscal gălăţeni, autorii unui prejudiciu total de peste 32 de milioane de euro

Verificările făcute la 1.965 de contribuabili au scos la iveală dări neplătite în valoare totală de 41 de milioane de euro. Sunt cifre seci care însă devoaleză cum unii„afacerişti" fentează criza şi prosperă mai ceva ca în vremurile bune.

La şedinţa de ieri a Colegiului Prefectural, directorul Costică Onica, directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Galaţi (DGFPG) a prezentat un raport privind combaterea evaziunii fiscale în judeţul Galaţi.

Legislaţie fiscală cu „portiţe"

Referindu-se la cauzele care favorizează acest fenomen directorul DGFPG a pus un accent deosebit pe imperfecţiunile de ordin legislativ, care le oferă multe portiţe de scăpare evazioniştilor.

„Ambiguităţile şi lacunele sistemului fiscal îi permit contribuabilui evazionist să aibă un spaţiu larg de manevră în încercarea de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale. În atare context, lipsa unui control bine organizat şi cu personal competent şi corect poate conduce la amplificarea fenomenului de evaziune fiscală", a afirmat Onica.

Referindu-se la activitatea de inspecţie fiscală din 2011, directorul DGFP a precizat că au fost verificaţi 1.965 de contribuabili (1.460 persoane juridice şi 505 persoane fizice) fiind stabilite în sarcina acestora obligaţii suplimentare de plată în valoare de 174.931.000 lei (cu 16% mai mari decât anul trecut) şi au fost confiscate bunuri în valoare de 9. 000 de lei. Amenzile aplicate contravenienţilor au totalizat anul trecut 274.000 lei.

„De asemenea, în urma acţiunilor de verificare şi control, pentru faptele considerate infracţiuni, potrivit legii, s-au întocmit 100 de sesizări penale pentru un prejudiciu total în valoare de 135.896.000 lei adus bugetului statului".

În „colimator", afaceriştii „urmăriţi de ghinion" şi nu numai

Referinduse la strategia de acţiune a inspectorilor fiscali în cursul anului trecut, directorul DGFPG a spus că acţiunile de inspecţie fiscală au vizat cu prioritate: dezvoltatorii imobiliari - persoane fizice, care aveau obligativitatea înregistrării ca plătitori de TVA; agenţii economici care au înregistrat pierderi în anii de creştere economică (în domeniile construcţii şi tranzacţii intracomunitare; societăţile comerciale cu comportament fiscal atipic (prezintă sold negativ pe plată al taxei pe valoarea adăugată şi nu îl solicită la rambursare); societăţi comerciale care au derulat tranzacţii cu firme aflate în inactivitate fiscală şi/sau în insolvenţă.

Domeniile vizate cu prioritate şi cu rezultate obţinute în urma verificărilor au fost: comerţ cu ridicata al produselor alimentare, băuturi, tutun; comert cu ridicata nespecializat; comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor; agricultură şi legumicultură; comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor; producţia de carne; comerţ cu carne şi preparate din carne; lucrări de construcţii; intermedieri în comerţul cu produse diverse; intermedieri în comerţul cu combustibili; intermedieri si comerţ cu material lemnos; intermedieri, comerţ, prelucrare deşeuri feroase şi neferoase; comert cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice; activitati de protecţie si gardă.

„În prezent, domeniul cu cea mai mare expunere pentru evaziunea fiscală este cel al comerţului cu bunuri intracomunitare sau cu produse accizabile care nu sunt declarate şi pentru care contribuabilii nu plătesc taxe. Încercăm stoparea acestui fenomen prin verificări încrucişate între achiziţiile intracomunitare declarate, cu livările declarate de către furnizorii din Uniunea Europeană pe numele beneficiarilor din România. Conform prevederilor Codului fiscal tranzacţiile derulate cu ţările din Uniunea Europeană, se fac în regim de taxare inversă la plată, urmând ca taxa pe valoare adăugată să se plătească în ţara de consum", a maiexplicat Costică Onica.

„Manual" de evaziune fiscală

Conform directorului DGFPG evazioniştii practică mai multe metode pentru a scăpa de plata TVA.
Acesta a exemplificat cu societăţi comerciale la care s-a constatat că nu evidenţiază şi nu declară în mod corect achiziţiile intracomunitare.

„Pet Net Grup S.R.L. a facturat bunuri achizitionate din U.E. către clienţi din Spania, care nu au coduri valide de TVA, pe facturi inscriind codurile valide de TVA ale altor societăţi. Prejudiciul total stabilit în sarcina administratorului a fost de 18.113.657 lei pentru care statul român, prin D.G.F.P. Galaţi, s-a constituit parte civilă. Apoi, Tradigrem S.R.L. a livrat marfuri catre un client din Bulgaria care nu avea cod de TVA valid în perioada supusă verificării şi nu a colectat TVA la avansurile încasate. Prejudiciul total stabilit în sarcina administratorilor Timkov Krasimir si Tsvetanov Milen Alekseev a fost de 26.617.234 lei pentru care statul român, prin D.G.F.P. Galaţi, s-a constituit parte civilă", se exemplifică în raportul prezentat de Costică Onica.

Alţi agenţi economici verificaţi, potrivit raportului, au evidenţiat tranzacţii cu persoane afiliate. Astfel Mirco Italia Distribution S.R.L. a înregistrat cheltuieli în baza unor documente emise de persoane afiliate pentru diminuarea obligaţiilor de plată la bugetul de stat. Prejudiciul total stabilit a fost de 437.293 lei pentru care D.G.F.P. Galaţi, s-a constituit parte civilă.

Un alt mecanism de fraudare cu TVA, prezentat în şedinţa de ieri a Colegiului Prefectural este cel al achiziţiilor derulate prin intermediul unor firme „fantomă".

„Dodali SRL a inregistrat în evidenţa contabilă tranzacţii derulate cu societaţi care nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat şi s-au sustras de la efectuarea inspectţilor fiscale prin declararea unor date care nu au permis identificarea lor. Prejudiciul total stabilit este de 1.101.298 lei. Un exemplu similar este cel al Gavmark Grup SRL care a achizitionat marfa de la societăţi inactive. În acest caz, prejudiciul total stabilit în sarcina administratorilor acestei societăţi este de 863.089 lei", se mai spune în raportul DGFP .

Cea mai utilizată metodă de evaziune fiscală rămâne nedeclararea vânzărilor şi neevidenţierea lor în contabilitate. Se formează astfel un lanţ de fraudă la TVA, respectiv frauda carusel.

Conform aceluiaşi raport, „SC Gamaliv Grup SRL a declarat achiziţii şi livrări fără a declara impozitele şi taxele aferente acestor tranzacţii. În acest sens, în urma verificărilor s-a constatat că prejudiciul creat de administratorul societăţii a fost de 907.498 lei, pentru care D.G.F.P. Galaţi s-a constituit parte civilă. Societatea DUMONY S.R.L. a prestat servicii de transport călători fără a înregistra veniturile realizate şi astfel prejudiciat statul cu cu suma totală de 4.988.250 lei".

O altă metodă de fraudare este reprezentată de înregistrarea în contabilitate a unor facturi pentru operaţiuni care nu sunt reale.

„Prejudiciul creat statului în acest mod de administratorul societăţii Storewell Shipping PVT.LTD a fost de 2.582.498 lei, pentru care D.G.F.P. Galaţi s-a constituit parte civilă. Prin neînregistrarea vânzării stocului de materiale şi de echipamente tehnologice Spectra Energy SRL, prejudiciul creat este de 11.912.115 lei.

Evaziune cu ajutorul legii

Directorul DGFP a mai explicat că pe lângă modalităţile de fraudare menţionate anterior, numeroase acte de evaziune fiscală au la bază interpretarea favorabilă a legii.

„Cele mai frecvent utilizate sunt: investirea unei părţi a profitului realizat în achiziţii de bunuri pentru care statul acordă facilităţi (ex. autoturisme), folosirea prevederilor legale cu privire la donaţiile filantropice, chiar dacă acestea nu au loc; scăderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate - mult mai mari decat cele care rezultă din aplicarea cotelor legale. De asemenea, unii agenţi economici constituie fonduri de amortizare sau de rezervă mult mai mari decât ar fi justificat din punct de vedere economic, diminuându-se astfel cuantumul venitului impozabil.

Front comun

La finalul prezentării raportului, prefectul Paul Florea a propus organizarea unei întâlniri la care să participe eprezentanţi ai tuturor instituţiilor care pot face front comun împotriva evazioniştilor fiscal (Poliţie, SRI, Parchet, Gardă Financiară, DGFP) pentru stabilirea unei strategii mai eficiente