Analiză Dezvoltare prin demolare. Printre marile investiţii în construcţii raportate în ultimii ani la Galaţi se numără, paradoxal, dărâmarea unor clădiri
0Trista realitate este scoasă la iveală de o analiză realizată, pentru perioada 2013-2015, de către Inspecţia în Construcţii. După cum era de aşteptat, cele mai costisitoare au fost demolările de instalaţii siderurgice de pe platforma ArcelorMittal.
Chiar dacă pare destul de greu de crezut, o contribuţie importantă la creşterea cifrei de afaceri din domeniul construcţiilor, în ultimii trei ani, a avut-o, la Galaţi, activitatea de demolare a unor clădiri industriale. Mai precis, este vorba de dărâmarea unor instalaţii siderurgice de pe platforma ArcelorMittal, dar şi despre punerea la pământ a unor fabrici, cum ar fi fosta întreprindere de sârmă, cuie şi lanţuri (Trefo SA) sau fosta firmă de construcţii speciale siderurgice (ICMRS).
Evident, în listă apar şi investiţii importante – „grosul” fiind pe proiectele cu finanţare europeană – însă acest lucru nu poate şterge impresia că, la Galaţi, dezvoltarea sectorului construcţii a început să se sprijine, într-o măsură relevantă, pe demolare.
Cea mai mare investiţie: rebilitarea canalizării
Cel mai mare proiect de construcţii finalizat în ultimii trei ani a fost, la Galaţi, reabilitarea reţelei de apă şi canalizare, care a fost susţinut parţial din fonduri europene. Cofinanţarea a fost de la BERD, însă asta a creat mari probleme consumatorilor, căci contractul a impus scumpirea fără justificare econmică a apei potabile (subiect pe care vom reveni pe larg).
Lucrările, încheiate în anul 2013, s-au ridicat la 129,4 milioane de lei (circa 28 de milioane de euro) şi au presupus înlocuirea întregii infrastructuri de apă şi canalizare a oraşului Galaţi, plus contruirea unei staţii de epurare moderne.
Pe locul 2 se află tot o investiţie a Primăriei Galaţi, respectiv reabilitarea parţială a străzii Traian, care a costat, în 2013, 28,5 milioane de lei. Şi al treilea proiect important finalizat în ultimii trei ani este tot unul public, respectiv construirea de către Primăria Galaţi a unor locuinţe sociale în cartierul Micro 17. Valoarea investiţiei s-a ridicat la 26,5 milioane de lei, fiind acoperită integral din fonduri de la bugetul local.
De-abia pe locurile patru şi cinci se află două proiecte private. Unul constă în construirea, în 2015, unei fabrici de componente electrice în comuna Vânători (investiţie de 26,5 milioane de lei), iar celălalt în realizarea, în 2014, a unui parc eolian în valoare de 25 de milioane de lei în comuna Cudalbi.
Demolările ţin steagul sus în construcţii
Potrivit procedurilor statistice româneşti, costurile pentru demolarea unei clădiri sunt considerate... investiţie, chiar dacă de pe urma acestei operaţiuni nu rezultă niciun fel de plusvaloare.
În acest condiţii, printre investiţiile în construcţii importante din ultimii trei ani figurează, bunăoară, demolarea Furnalului 6 de către ArcelorMittal Sa Galaţi, operaţiune care a costat 14,5 milioane de lei în 2015. Acesteia i se adaugă, în top, demolarea fostei fabrici de sârmă cuie şi lanţuri (Trefo SA) şi dărâmarea a ceea ce a mai rămas din ICMRS.
Statistici care te pot păcăli
Privită per ansamblu, situaţia investiţiilor în construcţii de la Galaţi pe ultimii trei ani pare să fie una pozitivă, îmbucurătoare. Însă dacă scoatem din ecuaţie demolările, proiectele de infrastructură cu finanţare europeană şi construcţia de locuinţe individuale, descoperim că situaţia este dramatică.
Raportul realizat de Inspecţia în Construcţii relevă faptul că deşi numărul de construcţii finalizate a crescut constant, valoarea acestora a scăzut dramatic, la mai puţin de jumătate în 2015 faţă de 2013.
Acest trend este explicat prin faptul că sporul numeric provine în special din locuinţele individuale construite de persoanele fizice în mediul rural şi urban, al căror număr a crescut cu peste 65% în intervalul amintit.
Însă cel mai îngrijorător lucru este acela că doar 3,8% din valoarea totală a construcţiilor realizate între 2015 şi 2015 au avut ca finalitate investiţii productive, care generează locuri de muncă, ceea ce spune multe despre evoluţia economiei gălăţene, mai ales dacă luăm în considerare şi faptul că media naţională este dublă, la acest indicator, faţă de Galaţi.