Cosma Ţapliuc - medicul care a fugit din faţa tancurilor ruseşti

Renumitul medic obstetrician gălăţean a salvat vieţile a mii de femei şi a ajutat la aducerea pe lume a nenumăraţi prunci. Destinul său a fost marcat de pactul Ribentrop -Molotov

La 72 de ani, doctorul Cosma Ţapliuc are de ce să privească înapoi cu... mândrie. La una dintre cele mai importante răspântii ale vieţii sale, a ales să se dedice medicinii, acelei specialităţi medicale care apără viaţa ce naşte viaţă, obstetrică-ginecologie. Întreaga sa carieră demonstrează că a făcut cea mai bună alegere...

Chiar dacă în ultimii ani s-a retras din viaţa publică, preferând o existenţă discretă, doctorul Ţapliuc se numără printre gălăţenii care fac cinste comunităţii în mijlocul căreia trăiesc.

Destin demn de un roman

„M-am născut în 1939, la Storojineţ, lângă Cernăuţi. Împreună cu familia mea, am trăit drama cedării Bucovinei de Nord, conform Pactului Riebentrop-Molotov. Ne-am trezit cu tancurile sovietice la poartă. Nu se mai putea fugi. A urmat o perioadă de regim sovietic. NKWD-ul, poliţia politică sovietică, avea deja întocmite liste şi au început deportările în Siberia. Copilăria mea a fost marcată de plecarea în bejenie", îşi aminteşte doctorul Ţapliuc.

„Soarta noastră a fost hotărâtă de comisii special constituite. După triere, se ieşea pe două uşi. Una spre marfarul de Siberia, pentru cei fugiţi din calea bolşevicilor, şi alta înapoi spre casă. Am scăpat de Siberia datorită mamei care păstrase din lagărul german, plăcuţele cu numele noastre şi numerele de înregistrare. " - rememorează medicul ginecolog.

Aşchia n-a sărit departe...

„După ce s-a întors de pe front, în '44, tata a fost angajat la Serviciul Sanitar din Storojineţ iar în 1946 a fost mutat la Bistriţa. Copil fiind, l-am însoţit adesea la Serviciul Sanitar. De atunci datează dorinţa mea de a deveni medic. Mi-am împlinit-o urmând cursurile Facultăţii de Medicină şi Farmacie, la Iaşi. Am absolvit în 1963. ", mărturiseşte doctorul Ţapliuc.

La Galaţi, medicul a ajuns întâmplător, participând la examenul de secundariat doar pentru o verificare a cunoştinţelor. Media obţinută l-a clasat al cincilea pe ţară. N-a regretat niciodată că astfel a ajuns să renunţe la cariera universitară pentru care se pregătea, întrucât la Galaţi a făcut cu adevărat meserie.

Despre realizările sale profesionale, modest, nu-i place să vorbească cu toate că a salvat vieţile a mii de femei şi a ajutat la aducerea pe lume a nenumăraţi prunci.
După Revoluţie, în martie 1990, reprezentanţii tuturor salariaţilor din unităţile sanitare ale judeţului l-au ales în funcţia de director al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică. A lăsat în urmă secţia Hemodializă a Spitalului Judeţean; secţia Pediatrie de la Tecuci, 10 dispensare comunale reabilitate cu ajutorul financiar al Băncii Mondiale.

Ce-i place

Cel mai mult imi place să pot cutreiera munţii. Iubesc muntele şi nimic nu se compara cu o plimbare în pădure. Mai nou imi place să călătoresc pe internet în locuri dragi şi în locuri pe care nu le-aş putea vedea vreodată. Mă bucur văzând imaginile din satelit ale Rarăului şi ale Storojineţ-ului copilăriei mele. Îmi place să citesc publicaţii medicale şi să recitesc cărţi vechi. Recent, l-am redescoperit pe Sadoveanu.

Ce nu-i place

Nu suport lipsa de educaţie şi de civilizaţie a multora dintre conaţionali mei. Fiind iubitor de natură, mă doare să găsesc gunoaie în munţi şi Delta sufocată de PET-uri care plutesc printre nuferi. Este o nebunie să te opreşti într-o parcare de pe marginea şoselei pentru un popas. Nu suport prototipul uman cu ceafă groasă, cu cercel în ureche, îmbrăcat cu pantaloni bermude, cu picioare păroase şi crăcănate, care se dă jos din 4x.4 Nu-mi place că în România ierarhia valorilor este definită prin caii putere ai fiecăruia.

Care a fost cea mai mare satisfacţie profesională a dumneavoastră
Mi-a venit un cuplu infertil şi din analize am constatat că soţul era de vină. Atât de mare era dorinţa celor doi de a avea un copil încât soţul şi-a trimis partenera de viaţă, pe care o iubea, să se culce cu un alt bărbat. A rămas gravidă, dar a pierdut sarcina după şase luni. Şi atunci am căutat o soluţie. Am găsit un medicament care stimulează spermatogeneza şi am calculat administrarea tratamentului astfel încât să coincidă cu perioada de ovulaţie a soţiei şi, după ani de zile, femeia a rămas în sfârşit gravidă. Astăzi cei doi au un copil reuşit. Au fost multe asemenea sadisfacţii pentru că îmi iubesc meseria.
Ce viitor credeţi că are medicina românească în condiţiile în care medicii pleacă din ţară pe capete ?
Este sumbru din două motive. Primul este exodul medicilor, iar al doilea calitatea învăţământului superior medical din România. Din fericire încă mai avem modele, somităţi. Nu ştiu însă dacă au creat la rându-le modele. Şi noile generaţii nu mai au respect pentru modele.

Profil
Născut: 1939, la Storojineţ (Bucovina de Nord)
Studii: Facultatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa" din Iaşi
Ocupaţie: Medic
Familie: văduv, o fiică