Congresul Internaţional de Istorie a Presei are loc la Galaţi. Presa românească în perioada 1945-1989, subiect de dezbatere
0Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi găzduieşte anul acesta, pe 24 septembrie, Congresul Internaţional de Istorie a Presei, ajuns la a XIV-a ediţie.
Manifestarea de prestigiu este organizată de Asociaţia Română de Istorie a Presei, în parteneriat cu Societatea de Ştiinţe Istorice din România, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Serbia), Asociaţia istoricilor din Republica Moldova şi Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Facultatea de Litere, cu sprijinul Consiliului Judeţului Galaţi, al Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi, al Muzeului Brăilei “Carol I”, al Muzeului de Istorie „Paul Păltânea” din Galaţi şi al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii “Răsvan Angheluţă” Galaţi.
Parteneri media sunt Adevărul, Agerpres, Etv, Viaţa liberă şi Centrul Media BucPress Cernăuţi.
Tema Congresului de anul acesta este ”Presa românească în perioada 1945-1989”. Manifestarea va debuta cu o festivitate de deschidere la care vor participa profesorul universitar Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, ÎPS dr. Casian Crăciun, Arhiepiscop al Dunării de Jos, Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi şi conferenţiarul universitar Cătălin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei.
Invitat special, un profesor american
Invitat special va fi profesorul Peter Gross, de la Universitatea din Tennessee, SUA, care va conferenţia pe tema ”Rădăcinile marxiste ale mass-media şi cenzurii ceauşiste”. Din cauza condiţiilor pandemice, lucrările Congresului, la care sunt aşteptaţi să participe aproape 100 de specialişti din ţară şi străinătate, vor avea loc online, pe platforma Microsof Teams.
“Manifestarea urmăreşte valorificarea fondurilor documentare relative la apariţia şi evoluţia presei comuniste, în timpul şi după cucerirea puterii politice de către Partidul Comunist din România, la condiţia jurnalistului, obligat să se supună directivelor impuse de către decidenţii politici, la modul în care a funcţionat cenzura, la schimbarea limbajului jurnalistic şi apariţia limbii de lemn, la relaţia dintre presa românească şi puterea politică”, a declarat conferenţiarul universitar Cătălin Negoiţă, cadru didactic la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos”.
Revoluţia din 1989, unul din subiectele de cercetare
Printre direcţiile de cercetare se numără: Presa pro-comunistă în anii de cucerire a puterii politice de către P.C. din România; Confiscarea radioului public de către noua putere politică, instalată cu ajutorul armatei sovietice; Noile tipare al presei „progresiste”.
Acestora li se adaugă Cenzură şi autocenzură; Televiziunea Română – vârf de lance al propagandei regimului comunist; Presa minorităţilor naţionale, în perioada comunistă; Aspecte comerciale ale presei româneşti, în perioada 1945-1989; Divertismentul în presa românească din perioada comunistă; Despre limba de lemn.
De asemenea, cercetarea va viza şi alte subiecte interesante, precum Jurnalişti de succes în media românească din perioada 1945-1989; Dincolo de Cortina de Fier. Presa românească anti-comunistă; Momentul decembrie 1989. Între manipulare şi conflict.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
127 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Adevărul“