„Clubul plăcerii”, povestea neştiută a Grand Hotel, unde aveau loc cele mai mari dezmăţuri cu dame de companie

În perioada interbelică, damele de companie foloseau hotelul pentru a practica cea mai veche meserie din lume, iar printre clienţi se numărau căpitani de nave care acostau în port sau oameni de afaceri locali.

Imobilul din strada Domnească, nr. 38, din Galaţi este o construcţie de la începutul secolului al XX-lea, fiind ridicată la iniţiativa marelui proprietar Elie (Ilie) Climi (Climis).

”Grand Hotel” era o combinaţie de restaurant şi hotel, ce a fost folosită din plin de prostituatele de lux în perioada interbelică, care îşi aduceau acolo clienţii. Căpitanii de nave şi afaceriştii se ospătau şi beau şampanie în compania damelor de companie, după care se ”retrăgeau” la etaj.

Era un stil de viaţă specific oraşului de la malul Dunării pentru acea perioadă. Practic, întreaga stradă din spatele hotelului era presărată cu stabilimente, unde se practica cea mai veche meserie din lume. De altfel, zona era cunoscută la acea vreme drept ”strada felinarelor roşii”.

În 1948, după venirea comuniştilor la putere, clădirea a fost naţionalizată, iar în 1950 a fost transformată în primul sediu al Securităţii din Galaţi. 18 ani mai târziu imobilul a devenit sediul Consiliului Popular al municipiului Galaţi.

”Grand Hotel”, retrocedat moştenitorului foştilor proprietari

În acelaşi an, Primăria Galaţi şi-a mutat sediul în clădirea ”Grand Hotel”, în urma unor decizii aiuristice ale conducerii comuniste din Galaţi de la acea vreme. Astfel, Regionala CFR Galaţi a fost mutată în casa Lambrinidi, unde funcţionase până atunci municipalitatea, iar PCR Galaţi s-a instalat în Palatul de Justiţie, care a devenit astăzi sediul Universităţii ”Dunărea de Jos”.

Instanţele judecătoreşti au fost mutate într-un imobil, ce fusese anterior cămin preoţesc, de pe strada Basarabiei din Galaţi.

În 2002, Pierre Macri, moştenitor al foştilor proprietari ai ”Grand Hotel”, a cerut retrocedarea clădirii, însă Primăria i-a respins cererea pe motiv că nu făcuse dovada radierii unei ipoteci asupra imobilului înscrise la Creditul Funciar Urban Iaşi.

Clădirea a fost declarată monument istoric în 2004 Foto: Adevărul

Justiţia a anulat ulterior decizia fostului primar Dumitru Nicolae, iar în 2010 a hotărât să-i restituie în natură imobilul lui Pierre Macri.

Cele două părţi nu s-au înţeles nici asupra chiriei, astfel că judecătorii au fost chemaţi, din nou, să se pronunţe. S-a ajuns ca municipalitatea să plătească din banii gălăţenilor o chirie de 10.000 de euro pe lună pentru a putea folosi în continuare imobilul ”Grand Hotel” . Chiria a fost majorată în 2013 la 16.000 de euro pe lună, iar Pierre Macri a cerut acum dublarea acesteia, astfel că municipalitatea a început să îşi caute un alt sediu.

Monument istoric cu uşă de termopan

Din punct de vedere arhitectonic, ”Grand Hotel” este o clădire în stil compozit, cu elemente de decoraţie neoclasice şi baroce. Ca elemente de arhitectură se remarcă două bowindow-uri, dispuse simetric faţă de intrarea principală şi care sunt bogat decorate, încadrate cu ornamente verticale cu motive geometrice şi florale şi puse în valoare la nivelul streaşinei prin frontoane decorative semicirculare.

Intrarea principală este accentuată de prezenţa celor două balcoane de onoare, dispuse la nivelul etajului I şi II, încadrate cu coloane decorative identice cu cele ce încadrează cele două bowindow-uri. Se remarcă, de asemenea, decoraţiile ancadramentelor ferestrelor de la cele două etaje şi ale cornişei.

În fostul ”Grand Hotel” se intră acum printr-o uşă din termopan Foto: www.viata-libera.ro

Faţadele nord şi sud prezintă decoraţii realizate după modelele elaborate de arhitecţii locali, care caută să asigure o legătură între faţada principală şi cea secundară.

Clădirea se regăseşte pe lista monumentelor istorice din anul 2004, dar reprezentanţii Primăriei Galaţi au reuşit să strice aspectul imobilului, ”plantând” o uşă de termopan la una dintre intrări.