Centrale termice de apartament pe banii Primăriei. În medie, un apartament aflat într-un bloc de debranşaţi înghite acum subvenţii de peste 6.500 de lei pe an
0Potrivit reprezentanţilor Primăriei, de proiect ar putea beneficia, într-o primă etapă, circa 150 de familii ale căror locuinţe au rămas branşate la sistemul centralizat, dar sunt situate în ansamblurile de blocuri în care peste 98% dintre locatari s-au debranşat. Apartamentele „insulă” costă bugetul public peste 6.500 de lei de fiecare, anual, pentru subvenţia pe gigacalorie şi compensarea pierderilor din reţea.
Ideea care presupune acordarea de subvenţii pentru montarea de centrale termice de apartament pentru locuinţele rămase „izolate” în ansamblurile de blocurile unde procentul de debranşaţi depăşeşte 98% (de altfel, aplicată cu succes la Brăila şi vehiculată intens şi la Galaţi încă de acum patru ani) a fost repusă pe tapet de municipalitatea gălăţeană.
Potrivit primarului Ionuţ Pucheanu, o primă tranşă de beneficiari ar putea exista chiar în această toamnă, dat fiind că există circa 150 de apartamente în care costurile de alimentare cu energie termică în sistemul centralizat ar fi de zeci de ori mai mari decât veniturile realizate.
„Există puncte termice care deservesc 20-30 de apartamente. Ţinem nişte coloşi în funcţiune doar pentru a deservi un număr extraordinar de mic de apartamente. Este mult mai economicos pentru Primărie să alocăm nişte fonduri, care nu sunt foarte mari. Proiectul este la faza de analiză economică privind impactul bugetar”, a precizat primarul Galaţiului.
Subvenţia medie pentru căldură şi apă caldă: 1.020 de lei anual
Dincolo de detaliile legate de costurile instalării de centrale termice de apartament în cele 150 de apartamente vizate, este mai mult decât evident că muncipalitatea ar ieşi în câştig în acest fel.
Un calcul simplu arată că în iarna trecută (lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie şi martie), cele 65.000 de apartamente branşate la sistemul public au consumat (mă rog, atâta s-a facturat) aproape 300.000 de gigacalorii, cu o medie de 4,7-4,8 gigacalorii per apartament.
La o subvenţie de 180 de lei pe gigacalorie (preţul de facturare al CET, de 420 de lei, minus preţul plătit de populaţie, de 240 de lei) rezultă că municipalitatea a pierdut, de fapt, circa 846-848 de lei pe fiecare apartament, doar pentru distribuirea căldurii.
La aceşti bani se adaugă şi pierderile de distribuţie eferente distribuirii apei calde, acestea fiind, pe perioada iunie 2015-iulie 2016 de 11,14 milioane de lei (date preluate din hotărârile de CL prin care s-au alocat fondurile), respectiv de 172 de lei pe apartament.
Cu alte cuvinte, Primăria din Galaţi plăteşte anual, în medie, circa 1.020 de lei pe an pentru fiecare apartament branşat la sistemul public de încălzire, doar pentru a subvenţiona preţul şi a acoperi pierderile din reţea.
La apartamentele vizate: pierderi de 6.581 de lei pe an
Situaţia devine şi mai dramatică în cazul apartamentelor de tip „insulă”, care se află în zone cu debranşări masive (undeva la 98% din totalul proprietarilor).
În acest caz, pierderile aferente celor 1.000 de apartamente arondate unui punct termic sunt transferate celor 30 de apartamente captive în sistem. Astfel, dincolo de subvenţia pe gigacalorie (care este, cum spuneam, în medie de 846 de lei pe iarnă) va trebui să calculăm şi pierderile, după formula: 1.000 de apartamente înmulţit cu 172 de lei (pierderea medie în reţea, acoperită de la bugetul local), apoi împărţit la 30 de apartamente branşate.
Rezultă impresionanta sumă de 5.733 de lei pe apartament, la care se adaugă şi subvenţia de 848 de lei, deci 6.581 de lei plătiţi pentru fiecare apartament, anual, din bugetul oraşului Galaţi.
În aceste condiţii, chiar dacă municipalitatea ar plăti integral costurile de montare a unei centrale termice, amortizarea s-ar produce (după caz) în unul, maximum doi ani. Mai mult decât convenabil.
Distribuitorul de gaze: „Putem suporta consumul centralelor”
Interesant este şi că a fost demolat mitul cum că instalarea de centerale termice individuale nu ar putea fi suportată de reţeaua de distribuţie a gazului.
Engie România a informat deja că reţeaua ar face faţă cu succes unui proiect extins, care să vizeze tot oraşul, doar în mici zone din oraş fiind necesare unele investiţii (nu foarte mari), care vor fi suportate de furnizorul de gaz.