Cele mai periculoase simptome LONG-COVID. Un medic explică în ce mod ne pot afecta viaţa
0Pacienţii infectaţi cu SARS-COV-2 cu simptome persistente, după patru săptămâni de boală, suferă de ceea ce specialiştii numesc COVID de „lungă durată” sau „LONG COVID”. Simptomele pot fi oboseală, palpitaţii, dureri articulare, însă, mai grav, pot fi afectate organele vitale: creierul, inima, plămânii, rinichii.
Cele mai periculoase simptome LONG-COVID, care afectează viaţa pacienţilor trecuţi prin boală, au fost analizate în cadrul unui Congres Internaţional, organizat de Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti.
Medicul Alexandru Nechifor, specialist în medicină internă la Spitalul Judeţean Galaţi, prorector al Universităţii „Dunărea de Jos”, a participat la acest congres şi explică pentru „Adevărul” ce înseamnă long COVID şi cum ne pot afecta calitatea vieţii aceste sechele.
„Există mai multe definiţii ale acestei afecţiuni, dar cred că cel mai simplu ar fi: persoană cu istoric de infecţie Sars-Cov-2 probabilă sau confirmată, care prezintă simptome ce nu pot fi explicate de un diagnostic alternativ. Simptomele pot fi noi, după o perioadă asimptomatică, sau persistente după boală iniţială. Aceste simptome pot persista de la patru săptămâni până la 6 -12 luni”, afirmă medicul Alexandru Nechifor.
Chiar şi pacienţii cu simptome uşoare sau chiar asimptomatice pot suferi de sindromul long Covid. Simptomatologia nu este legată de severitatea bolii, susţine dr. Nechifor.
„Cel mai frecvent apare oboseala, dispneea, insomnia, confuzia de tip Brain fog, palpitaţii, dureri toracice şi articulare, dureri abdominale, diaree, febră şi urticarie. Sunt şi anumite organe afectate, din păcate. Vorbim de organele vitale: creierul, inima, plămânii, rinichii. Practic, în general, afectarea este sistemică cu predominenţa afectării unui organ.
Din cauza acestui sindrom putem avea miocardite, aritmii ventriculare, infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC), tromboze venoase şi arteriale, tulburări psihiatrice grave- foarte frecvent depresia. Terapia intensivă- non Covid va fi mult solicitată cu acest gen de pacienţi, pentru că această afecţiune a fost neglijată”, explică medicul.
Între 20 şi 80% din pacienţii infectaţi pot dezvolta sindromul
În funcţie de simptomatologia apărută şi de severitatea acestora, long Covid ar trebui diagnosticat şi tratat în clinici multidisciplinare, iar investigaţiile şi tratamentul să fie făcut individualizat. Din nefericire, România suferă enorm la acest capitol, neexistând în momentul de faţă o asemenea clinică funcţională, susţine medicul.
„Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie efectuate investigaţii de către absolut toată lumea ce a avut această afecţiune. Dar lucrul acesta este greu de realizat. Gândiţi-vă că doar până acum am avut confirmate 1.780.000 de persoane cu infecţia SARS-COV- 2, dar numărul acesta este cel puţin triplu în opinia mea. Conform studiilor de până în prezent, între 20 şi 80% din cei infectati pot dezvolta acest sindrom, cu manifestări mai mult sau mai puţin severe”, afirmă medicul Nechifor.
Chiar şi copiii pot fi afectaţi de long COVID, însă nu la fel de mult ca în cazul adulţilor. „Şi grupa de vârstă 1-16 ani poate fi afectată de acest sindrom. Investigaţiile şi tratamentul sunt obligatorii să le facă un pediatru într-o echipă multidisciplinară. Neglijarea acestui sindrom ne poate costa enorm în viitor”, concluzionează dr. Nechifor.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Medic despre alimentaţia în pandemie: „Nu există soluţii miraculoase, pastile şi alimente minune”