Ce se joacă în weekend la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi

Artiştii teatrului dramatic gălăţean au pregătit pentru vineri, sâmbătă şi duminică tre spectacole foarte interesante: „Fat pig” (de Neil LaBute), „Tectonica norilor” (de Jose Rivera) şi „Trei graţii” (de Valentin Krasnogorov).

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi are programate în acest weekend trei spectacole speciale.

Astfel, vineri, 15 iunie, de la ora 19,00, la sala „Studio” se pune în scenă piesa „Fat pig”, de Neil LaBute. „Este o comedie amară despre subiecte inconfortabile, despre cât curaj avem să fim noi înşine, despre laşitatea în faţa unei societăţi crude care, aparent, tinde spre perfecţiune dar în realitate pune foarte multă presiune asupra noastră. Această perfecţiune ajunge să o simulăm afişând FORME stabilite de societate ca fiind imaginea perfecţiunii, dar care ajunge doar la formă pentru că fondul se pierde în această uniformizare”, este descris spectacolul în programul teatrului. 

„Fat Pig"” este povestea unui tânăr corporatist care se îndrăgosteşte de o simpatică bibliotecară supraponderală, doar că prietenii şi colegii de la firmă reacţionează puternic la aflarea veştii despre relaţia „nepotrivită” a tânărului. Lumea „perfectă” a corporatiştilor versus lumea jovială şi optimistă a lui Helen.  

Societatea are reguli în care forma contează,  judecata se face la suprafaţă, iar fondul este trecut cu vederea. Textul lui LaBute este foarte puternic, scris aparent uşurel, cu replica directă, simplă, vie, plină de umor, dar de o profunzime aparte. Este exact aşa cum este mesajul acestui text, aparent o poveste simplă de dragoste, când comică, când tragică, în profunzime o dramă a societăţii moderne în care generaţiei tinere îi sunt inoculate forme perfecte după care trebuie să-şi clădească existenţa.

O adevărată radiografie a mentalităţilor contemporane. LaBute declară că se regăseşte în Fat Pig, că textul lui povesteşte despre slăbiciunile omeneşti şi despre dificultatea multor oameni de a le face faţă de a trăi cu ele sau de a le depăşi pentru ceva în care cred.  Teatrul are puterea să scormonească în interiorul nostru şi să scoată la iveală gânduri, reacţii, emoţii nebănuite. Asta sperăm şi noi să facă povestea lui Tom şi Helen. Durate spectacolului este de 1 h 45 min.                                                    

Sâmbătă, 16 iunie, de la ora 19,00, în sala Mare se va juca piesa „Tectonica norilor”, de José Rivera. „Autorul are o lume numai a lui, încărcată de energia visului, a simbolurilor magice şi a fantasticului. Delirant în discursul bine controlat al autorului dramatic, potenţialul acestui univers unic se iluminează la întâlnirea cu realitatea crudă, devine material şi se încarcă de o emoţie nedefinită, dar nu mai puţin palpabilă. La fel ca poezia bună care te urmăreşte multă vreme după lectură, piesele lui Rivera desfăşoară obsedant imagini a căror succesiune dinamitează miraculos timpul şi spaţiul”, se spune despre piesă în programul spectacolului.

Tectonica norilor nu este un text oarecare. Deşi Rivera propune spaţii de reprezentare aparent convenţionale - sufragerie sau staţie de autobuz -  personajele trăiesc totuşi în realitatea lor interioară pe care o exprimă într-un discurs aparent hipnotic, invitând la explorarea unei lumi proprii, în care elementele reale punctează visul, apoi recad în spaţiu-timp, ca într-un perpetum.

Pentru cel care doreşte să definească o logică a unui story, după regulile convenţionale ale dramaturgiei, Tectonica norilor are acţiuni bine definite (autostop în ploaie), surpriză (întoarcerea fratelui plecat în război), dezvoltare (personajele încep acţiunea tinere, sfârşesc în bătrâneţe, Celestina naşte, etc). 

Însă definitorie pentru structura piesei este dezvoltarea în planuri - cel exterior, conţinând repere ale realităţii imediate, şi cel interior, în care revelaţia se realizează prin intermediul monoloagelor. Căci sunt o sumedenie de monoloage în piesa lui Rivera; dialogul este folosit de autor pentru a fixa o situaţie, dar "carnea" personajelor nu se reliefează din acţiuni, ci mai mult din introspecţie şi povestiri. 

Celestina Del Sol şi fraţii de la Luna se întâlnesc fără a se întâlni vreodată, asemenea soarelui şi lunii. Ea: angelică, infantilă, etern gravidă, aşadar inaccesibilă, flămândă de sex, versată în emoţii şi expertă în dragoste, părăsită şi în căutarea bărbatului care-a însămânţat-o, e o forţă a naturii, un personaj arhetipal, magic. 

Bărbaţii, mult mai concreţi, mai neajutoraţi, constructori de case şi dornici de familii, sfârşesc pierduţi în timpul prin care ea navighează indiferent, nonşalant. Iar Timpul, personajul principal al piesei, zguduie lumea, într-o tectonică îndepărtată, mereu schimbătoare, asemenea norilor, vizibili, dar de neatins de la suprafaţa concretă a realităţii terestre. Durata spectacolului: 2 h 40 min.

În fine, duminică, 17 iunie, de la ora 19,00, la sala Studio, se pune în scenă „Trei graţii”, opiesă de Valentin Krasnogorov.

Numele lui V. Krasnogorov este binecunoscut iubitorilor de teatru din Rusia, şi nu numai.  Piesele sale au fost primite cu multă căldură şi apreciate de critica de teatru. Tensiunile şi conflictele din piesele sale sunt declanşate de stilul său de dialog, plin de viaţă şi uşor, de dinamică şi de intensitatea acţiunii.

Autorul foloseşte situaţii paradoxale şi păşeşte în locuri neobişnuite, pentru a implica cititorii şi publicul în lumile create de imaginaţia sa. Piesele lui V. Krasnogorov se află în repertoriul permanent al mai multor teatre şi de multe ori au parte de sute de reprezentaţii. Ele sunt primite cu entuziasm de către public. Piesele sale au fost montate de către cei mai renumiţi regizori de teatru din Rusia.

Piesele lui Krasnogorov aparţin unor genuri diferite: comedii şi tragedii, adesea însoţite de o satiră usturătoare, pe-alocuri cu accente groteşti sau absurde, dar pline de lirism care arată o bună cunoaştere sufletului şi a inimii. Adesea criticii au afirmat că "piesele lui Krasnogorov trec graniţele unui gen anume, cu mare uşurinţă". Exact din acest motiv, piesele sale au fost traduse în multe limbi străine, difuzate la radio sau montate la televiziune.  

Valentin Krasnogorov este membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia, membru al Uniunii Oamenilor de Teatru din, Rusia şi membru al Uniunii Scriitorilor din Israel. Biografia sa apare şi în dicţionare importante ale personalităţilor: "Marquis Who’s Who in the World" (S.U.A.), "International Who's Who of Intellectuals" (Cambridge, England). Între 1987 – 1991 a fost preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Sankt Petersburg. Este doctor în ştiinţe, profesor, autor de cărţi şi lucrări de inginerie chimică. Între 1991–2006, V. Krasnogorov a trăit în  Israel, unde a fost ales vice-primar al oraşului Haifa. Începând din 2006 a revenit în Sankt Petersburg unde trăieşte şi în prezent. Durata spectacolului: 1 h 30 min.