Aventurile unor români sechestraţi în Transnistria: "Am trecut prin clipe de groază!"

Deşi nu au fost trataţi ca nişte adevăraţi prizonieri, bărbaţii spun că s-au speriat foarte tare. Şefii companiei din Galati care i-a trimis pe bărbaţi în Transnistria trage un semnal de alarmă: Aveţi grijă cu cine faceţi afaceri în Moldova!

Scandalul sechestrării celor patru şoferi români, timp de zece zile, în curtea Fabricii de Ulei din Tighina (aflată în regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova) a pornit după ce compania gălăţeană Galatex Oil Import a vrut să-şi recupereze de la partenerii de peste Prut 144.000 de dolarii.

Banii reprezentau garanţia pe care românii au depus-o în conturile fabricii din Tighina şi pe care, conform contractelor, trebuiau să şi-o recupereze în momentul încetării relaţiilor comerciale, desfăşurate fără incidente până acum.

„A fost o şmecherie la mijloc”

„Ne-au spus că nu au bani şi că ne pot oferi, în schimb, ulei şi şrot. Am trimis maşinile şi patru oameni (n.r. - trei şoferi din Galaţi şi unul din Focşani) în Republica Moldova. Când angajaţii noştri au ajuns acolo, li s-a spus că nu le încarcă marfa, motivând că o altă firmă din România, cu care noi avem afaceri, le datorează bani. Ne-au oprit oamenii şi maşinile acolo şi ne-au cerut să le plătim 80.000 de dolari. Apoi, ne-au cerut 180.000 de dolari, pentru ca, până la urmă, să ne ceară 240.000 de dolari”, susţine Ioan Olaru, consilierul juridic al firmei Galatex Oil Import.
Cei patru şoferi români au ajuns la poarta Fabricii de Ulei din Tighina, pe 5 martie. De atunci şi până sâmbătă seara, şoferii au fost sechestraţi în curtea companiei din Transnitria, la fel şi maşinile lor. „A fost o şmecherie la mijloc, sunt sigur! Cineva a vrut să scoată nişte bani de la firma din Galaţi”, spune Paul Petrea, unul dintre şoferi.

După zece zile în care nu au fost lăsaţi să revină în ţară, preşedintele Fabricii de Ulei din Transnistria, care timp de zece zile a vorbit doar ruseşte, le-a spus şoferilor noştri, într-o română perfectă: „Hai să terminăm odată cu harababura asta şi să plecaţi liniştiţi acasă!”. La întoarcerea în ţară, şoferii au spus că, în perioada în care au stat forţat în Transnistria, nu au fost ameninţaţi şi li s-a permis accesul la duşuri şi la toaletă. Oamenii erau înspăimântaţi, însă, de faptul că nimeni nu le spunea cât timp vor mai sta acolo. „Nu ne-au tratat chiar foarte urât, dar ne-a fost teamă. Eram ca într-o închisoare cu regim deschis. Consulul român de la Chişinău ne-a adus mâncare”, povesteste Paul Petrea.

„Puteam ieşi câte unul din fabrică”

La rândul său, Valentin Istrate, şoferul din Focşani, mărturiseşte că, deşi a ajuns acasă, încă e speriat: „A fost o experienţă foarte urâtă, n-am crezut că o să păţesc asa ceva! Noi am fost prinşi la mijloc. Nu aveam voie să plecăm toţi odată din fabrică. Puteam ieşi câte unul sau cel mult câte doi, însă nu puteam lipsi mai mult de 20 de minute. Nu ne permiteam să întârziem, pentru că nu ştiam cum vor reacţiona”.

Stelea Paţilea, unul dintre şoferii sechestraţi, a precizat că, timp de zece zile cât a fost sechestrat, a reuşit să ţină legătura cu rudele sale mai mult prin sms: „Convorbirile telefonice sunt foarte scumpe de acolo, nu mi-am permis să vorbesc prea mult. Am ţinut, totuşi, legătura prin sms cu cei de la firmă şi cu cei dragi, spunându-i doar că suntem bine. Abia aşteptăm să ajungem acasă şi să uităm de acest coşmar”.

Gălăţenii se gândesc la despăgubiri

După mai bine de 12 ore de mers, cei patru şoferi au ajuns, sâmbătă seară, în România, în Vama Giugiuleşti. Oamenii s-au întors la Galaţi tot cu cisternele goale, aşa cum au plecat, oficialii de la Chişinău recomandându-le chiar să întrerupă imediat orice relaţie comercială cu firma din Transnistria. Autorităţile de peste Prut le-au explicat românilor şi că Fabrica de Ulei din Tighina nu plăteşte taxe către Republica Moldova, ci către instituţiile separatist de la Tiraspol, motiv pentru care este imposibil de controlat.

În ceea ce priveşte suma de 144.000 de dolari pe care firma din România o are de recuperat dela Fabrica de Ulei din Tighina, juristul Ioan Olaru, reprezentantul gălăţenilor, spune că speră ca totul să se rezolve în instanţă: „Nu ne-au mai platit niciun ban. Ne gândim să cerem şi despagubiri pentru că faptul că ne-au ţinut acolo oamenii şi maşinile aproape două săptămâni. Ar fi vorba despre 55.000 de dolari pentru fiecare şofer sechestrat. Noi nu ne vom opri aici, este o pată urâtă pentru firma noastră şi pentru România în general. Atenţie mare cu cine lucraţi în Transnistria”, ne explica juristul firmei de transport din Galaţi.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Bucureşti, o echipa a Ambasadei României la Chişinău a mers, vinerea tercută, la fabrica din Tighina, pentru a acorda asistenţă consulară celor patru şoferi români. „S-a constatat că toţi sunt într-o stare de sănătate bună şi nu au fost supuşi unor rele tratamente. Le-au fost înmânate alimente de primă necesitate şi apă potabilă”, se mai arată în comunicatul Ministerului.

Cine este patronul fabricii din Tighina

Fabrica de Ulei din Tighina este proprietatea milionarului moldovean Iuri Drukker (foto), care are, totodată, şi cetăţenie americană. În 2010, averea acestuia a fost estimată, de publicaţia economică „Delo“ din Ucraina, la 75 de milioane de dolari. Iuri Drukker a administrat, până în 2012, întreprinderea Floarea Soarelui din Bălţi, cel mai mare producător de ulei din Republica Moldova, la care deţinea pachetul majoritar. La începutul lui 2012, Drukker şi partenerii săi au vândut fabrica din Bălţi companiei TransOil, cel mai mare operator pe piaţa cerealelor şi uleiului din Basarabia. În acelaşi an a preluat fabrica de ulei din Tighina, unde a investit o parte din banii încasaţi din vânzarea celei din Bălţi. Iuri Drukker împreună cu partenerii săi mai deţin active şi în Rusia, prin intermediul companiei WJ Group.

CITEŞTE ŞI:

Trei gălăţeni şi un focşănean stau sechestraţi în Transnistria de mai bine de o săptămână