Atenţie la căpuşe! Nu-i de glumă, deja doi gălăţeni au fost diagnosticaţi cu Boala Lyme, gravă şi foarte greu de tratat

Având în vedere că la nivel naţional şi în judeţul Galaţi numărul persoanelor muşcate de căpuşe şi precum şi al celor care se îmbolnăvesc grav din această cauză este într-o creştere alarmantă, Compartimentul de promovare a sănătăţii, din cadrul DJSP, transmite populaţiei o serie de recomandări.

În ultimele săptămâni, mai mulţi gălăţeni au ajuns la spital după ce au fost muşcaţi de căpuşe, majoritatea în timp ce se recreau „la iarbă vrde". Două persoane au fost confirmate cu boala Lyme. Este important să reţineţi că muşcătura de căpuşă este periculoasă şi netratată poate fi chiar fatală.

Căpuşa este un dăunător, în locul înţepăturii, după ce a căzut sau a fost îndepărtată, poate apărea, din cauza reacţiilor alergice la saliva căpuşei, o leziune urticariană, caracterizată prin senzaţii accentuate de mâncărime şi cu un centru de necroză. Căpuşa poate fi periculoasă, deoarece este purtătoare de arboviruşi şi agenţi patogeni ai bolii Lyme (borelioză). Dacă se transmit la om agenţii patogeni ai bolii Lyme (Borrelia burgdorferi), acesta se poate îmbolnăvi uşor de această boală.

Boala se desfăşoară în diferite etape, care sunt fiecare caracterizate de simptome specifice (în primă fază eritem al pielii, stare de slăbiciune, dureri de picioare şi de mâini, inflamarea glandelor limfatice sau simptome de gripă; în faza a doua parelizii parţiale, poliartrită, pericardită şi nevrite precum şi tulburări ale ritmului cardiac şi în ultima fază a bolii modificări ale creierului asemănătoare celor ce acompaniază boli precum sifilisul sau scleroza multiplă).

În cazul în care, după o invazie de căpuşe, se observă una sau mai multe simptome din cele descrise anterior, trebuie mers neapărat la medic, în cel mai scurt timp posibil, pentru ca, în eventualitatea unei infecţii cu agenţii patogeni ai bolii Lyme, să se înceapă cât mai repede tratamentul corespunzător. Arboviruşii transmisibili prin căpuşe sunt agenţii patogeni ai meningoencefalitei de început de vară (virusul FSME). Aceşti arboviruşi apar la rozătoare, de la care sunt preluaţi de căpuşele ce se hrănesc cu sângele acestora. La schimbarea gazdei, căpuşele pot transmite aceşti viruşi şi la oameni, care, drept consecinţă, se îmbolnăvesc de meningoencefalită.

Măsuri de protecţie personală împotriva infestării cu căpuşe

• Purtaţi pantofi sau ghete închise, cămăşi cu mânecă lungă şi pantaloni lungi. Băgaţi-vă pantalonii în ghete pentru a împiedica urcarea pe picioare a căpuşelor.

• Purtaţi haine de culori deschise şi textură mai deasă pentru a putea vedea uşor căpuşele.

• Dacă aveţi părul lung, ţineţi-l strâns sau acoperit cu o şapcă sau un batic, pentru a vă proteja şi mai mult.

• Când sunteţi în aer liber, nu staţi pe pământ.

• Inspectaţi corpul cu atenţie; căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii.

• Spălaţi toate hainele după ce părăsiţi zonele infestate cu căpuşe, faceţi baie şi şamponaţi părul cu atenţie, pentru a elimina eventualele căpuşe pe care nu le-aţi văzut anterior.

• Puteţi utiliza DEET (Dietil toluamida) drept repelent prin aplicare pe pielea ce va veni în contact cu zone infestate de căpuşe (mâini, braţ-antebraţ, etc) şi utilizarea de repelenţi pe bază de permetrin prin pulverizări asupra hainelor (în special pantofi, şosete, pantaloni, etc).

• Înlăturaţi prompt căpuşele în cazul în care sunt găsite pe corp; acestea vor fi înlăturate cu ajutorul unei pensete cu vârful bont (fără cioc) prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât rostrul căpuşei să nu rămână în piele. După înlăturarea căpuşelor pielea se va dezinfecta cu alcool (70%) şi se va aplica un unguent conţinând un antibiotic cu spectru larg.

Măsuri pentru controlul integrat al populaţiilor de căpuşe

Realizarea unor arii fără căpuşe în zonele rezidenţiale în care s-a constatat o infestare semnificativă cu ixodide şi se realizează prin:

- Reducerea vegetaţiei înalte (ierburi, tufişuri), tunderea gazonului sau a spaţiilor înierbate.

- Înlăturarea frunzelor moarte, a crăcilor căzute şi arderea acestora.

- Înlăturarea vegetaţiei din vecinătatea sau de pe pereţii caselor.

- Astuparea găurilor/crăpăturilor din pereţii caselor.

În privinâa animalelor gazdă, sunt necesare următoarele măsuri cu caracter general:

- Descurajarea prezenţei rozătoarelor (depozitarea corectă a gunoiului menajer, depozitarea corectă a proviziilor - inclusiv grâne, fân, etc., folosirea de capcane, momeli otrăvite, etc).

- Descurajarea prezenţei unor animale de pădure (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi etc.) prin preajma casei.

- Aplicarea de tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte).