Tanti Veta, femeia care a născut la Auschwitz

Singura femeie din Vrancea care a născut într-un lagăr nazist încă mai speră să îşi găsească iubitul neamţ, pierdut în război. Veta Manole mărturiseşte că nu a fost bătută de nemţi în lagăr dar a primit „corecţie" de la securişti, în România, pentru că avea legături cu nemţii.

La 86 de ani, Veta Manole sau „frau Veta" cum i se spune (frau - femeie în limba germană, n.r.) îşi aminteşte cu tristeţe experienţele trăite în lagărele naziste din Germania când avea mai puţin de 30 de ani (foto).

În timpul celui de-al doilea război mondial, s-a îndrăgostit de un aviator neamţ, Willy Derenbach, ce lucra la unitatea de la Boboc, Buzău. A rămas însărcinată, însă a fost luată cu forţa alături de evrei, ruşi şi unguri pentru a fi închisă în lagărul de la Auschwitz - Birkenau.

Astfel s-a despărţit de iubitul ei. Pe drum a trăit un adevărat coşmar. „Oamenii îşi făceau nevoile pe ei de spaimă. Când americanii au atacat trenul, ne-am rănit de la schije", îşi aminteşte cu lacrimi în ochi tanti Veta.

Cu tăbliţă la gât la Auschwitz

Ajunsă în lagăr, a fost tunsă chilug şi fotografiată în pielea goală, cu tăbliţă la gât. După trei luni în care a îndurat foamea, Veta Manole a fost transferată în lagărul Zwangsarbeitslager, din Heidenreichstein, pentru a fi pusă la muncă forţată. Aici a născut-o pe fiica sa, Rodica. „Trei luni de zile la Auschwitz am mâncat coji de cartofi şi frunze de ţelină. Am cicatrice pe limbă şi acum. Am născut pe o scândură, ajutată de colegele prizoniere", ne povesteşte Veta.

După ce a muncit forţat un an de zile la fabrica de ciorapi „Patria" din Germania, când războiul s-a sfârşit, Veta Manole a fost trimisă acasă, cu copilul în braţe. Aici a început alt chin. Securiştii au bătut-o de în repetate rânduri, pentru că avea copil de neamţ. „În lagăr, nemţii nu m-au bătut dar m-au bătut securiştii români. Îmi dădeau cu pumnii în cap. Numai <Veta nazistă> auzeam", ne-a mai spus femeia.

Pensie de prizonier în lagăr: 100 de lei

Dragostea pentru Willy (foto stânga) a făcut-o pe Veta Manole să îşi dezvolte o adevărată pasiune pentru poporul neamţ. În fiecare an ţine pomeni pentru militarii morţi în război şi pregăteşte cadouri pentru nemţii care vin să îngrijească mormintele ostaşilor lor în cimitirul din Focşani. „Tanti Veta a ţinut mereu pomeni la noi la inspectorat, în memoria militarilor morţi în război. Are suflet mare şi multă conştiinţă", spune despre ea Flavius Chiscop, şeful ISU Vrancea.

Pentru că nu are foarte multe documente care să ateste că a fost prizonieră în lagăr, tanti Veta primeşte o pensie ce nu depăşeşte cu mult 100 de lei.