Slujitorii Bisericii din Vrancea prigoniţi în regimul comunist, evocaţi în cadrul unui simpozion la Odobeşti
0Casa de Cultură “Constantin C. Giurescu” din Odobesti organizează miercuri, 18 iunie, simpozionul „Mărturisitori vrânceni în temniţele comuniste”.
Prima ediţie a acestui simpozion va cuprinde şase conferinţe despre slujitorii Bisericii prigoniţi în vechiul regim.
Este vorba despre Evghenie Hulea de la Muşunoaiele, Benedict Ghiuş – duhovnicul „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, enigmaticul Paulin Lecca de la Mănăstirea Rogoz şi monahii de la Mănăstirea Sihastru, locul unde a început calvarul monahismului românesc.
De asemenea, vor fi prezentate figurile preoţilor de mir care au înfruntat comunismul şi au suferit în gulagul românesc.
Prezentările vor fi însoţite de o proiecţie de fotografii şi filme cu aceste figuri luminoase care au marcat secolul trecut.
Evenimentul se va desfăşura între orele 9 – 13 şi va avea loc la Sala de lectură a Bibliotecii Publice din strada Libertăţii nr 124.
Mărturisitori vrânceni în temniţele comuniste
Simpozion, Ediţia I, Odobesti, 18 iunie 2014
09:00 Deschidere oficială
09:15 Pr. Vasile Dabija, „Părintele EVGHENIE HULEA,
Mărturisitorul de la Mănăstirea Muşunoaiele”
10:00 Prof. Florin Micu, „PAULIN LECCA şi minunea
întâlnirii de la Mănăstirea Rogoz”
10:30 – 10:45 Pauză de cafea
10:45 Pr. Sergiu Matei, „PREOTII DE MIR, mărturisitorii
din linia întâi şi percepţia posterităţii”
11:30 Romeo-Valentin Muscă, „Experimentul SIHASTRU
Începutul calvarului monahismului românesc”
12:00 – 12:15 Pauză de cafea
12:15 “BENEDICT GHIUŞ, duhovnicul Rugului Aprins”,
prezentare film realizat de Cristina Chirvase
12:30 Prof. Constanţa Giurcan, “Istoria recentă şi
necesitatea cultivării memoriei”
Mai puteţi citi:
Zeci de preoţi din Vrancea au suferit în închisorile comuniste pentru „păcatul” de a apăra credinţa
Cei mai mulţi au rezistat terorii la care au fost supuşi, alţii însă au murit în temniţe, neîmpăcându-se cu ideea că au fost acuzaţi de uneltire împotriva ordinii sociale.
Dosarul acestuia a fost distrus chiar pe 22 decembrie 1989, potrivit unui raport al Serviciului Român de Informaţii din 1991.